Ministerul Sănătății din R.Moldova a oferit, urmare a unei solicitări Podul.md, mai multe informații cu privire la impactul negativ pe care îl au țigările, în special cele conexe, precum țigaretele electronice, o inovație relativ nouă pe piața de consum moldovenească, asupra sănătății unei societăți.
Țigaretele electronice, la fel ca cele clasice, provoacă dependență, fiind un pericol major pentru sănătatea oricărui cetățean. Mai ales, avertizează Ministerul Sănătății, țigările de toate tipurile reprezintă un pericol pentru sănătatea mult mai fragilă și expusă la dezvoltarea unor boli și complicații asociate consumului în rândul adolescenților.
Conform Ministerului Sănătății, statul, prin legi și alte reglementări legale, a întreprins și va întreprinde în continuare o serie de măsuri menite să despopularizeze, descurajeze și chiar împiedice consumul, promovabilitatea și comercializarea țigărilor și țigaretelor de toate tipurile, însă singura modalitate prin care adulții, tinerii și adolescenții se pot pune la adăpost de riscurile și pericolele generate de consumul acestor produse este să renunțe la fumat.
Ministerul Sănătății reiterează că cetățenii care doresc să renunțe la fumat, pot primi sprijin și acces la serviciile de consiliere și la Programele de renunțare la fumat.
Vă prezentăm, mai jos (inclusiv foto), răspunsul oferit de Ministerul Sănătății:
“Consumul produselor din tutun și produselor conexe, în toate formele sale, constituie un factor de risc major asupra sănătății populației Republicii Moldova. Tutunul și toate produsele sale, inclusiv cele conexe, precum țigaretele electronice, sunt periculoase în orice mod de utilizare, având efecte grave asupra sănătății comunității în ansamblu, indiferent de sex sau vârstă. Acestea cauzează daune asupra sănătății atât a fumătorilor, cât și a nefumătorilor (…) Conform datelor studiului național privind prevalența factorilor de risc pentru bolile netransmisibile (STEPS 2021), 3 din 10 moldoveni de vârstă adultă (29,9%) se declară fumători actuali și mai mult de un sfert (26,2%) consumă zilnic produse din tutun, iar odată cu apariția pe piață a produselor noi, acest viciu devine tot mai atractiv și mai dificil de combătut.
Cea mai mare preocupare o reprezintă creșterea utilizării produselor de tutun încălzit și a țigaretelor electronice în rândul adolescenților și tinerilor, care la această vârstă dezvoltă o dependență de nicotină mai puternică decât adulții, făcând-o mai dificil de tratat. Conform datelor din studiul Global Youth Tobacco Survey (GYTS Moldova - 2019), 16,3% dintre minorii cu vârsta între 13 și 15 ani (20,4% - băieți și 11,8% - fete) utilizau produse de tutun, inclusiv tutun încălzit. În același studiu, 12,7% dintre acești minori foloseau țigaretele electronice.
Deși țigările clasice continuă să fie cele mai utilizate produse din tutun, Organizația Mondială a Sănătății observă o tendință alarmantă în creșterea popularității țigaretelor electronice, mai ales în rândul tinerilor. Deși procentul adolescenților care fumează țigări clasice este în scădere constantă (de la 13,7% în 2004 la 7,4% în 2019), acest progres este anulat de creșterea numărului celor care utilizează țigaretele electronice și produse din tutun încălzit. În 2019, peste o treime dintre adolescenți (31,7%) au raportat că au încercat țigaretele electronice cel puțin o dată, iar 12,7% fiind consumatori activi.
Răspândirea fumatului printre tineri reprezintă o problemă serioasă pentru societate, nu doar din perspectiva sănătății, ci și ca țintă pentru strategiile de marketing ale industriei tutunului. Cu referire la interzicerea într-o formă sau alta a țigaretelor electronice în unele state europene, Republica Moldova studiază aceste exemple în funcție de evoluția tendințelor și impactul asupra sănătății. În prezent, utilizarea țigaretelor electronice în Republica Moldova este reglementată la fel de strict ca în unele state europene, prevedere care se regăsește în art. 25 alin. (5) și alin. (6) din Legea nr. 278/2007 privind controlul tutunului: “Prevenirea accesului minorilor la produsele din tutun, la produsele conexe, la dispozitivele și accesoriile de utilizare, reîncărcare sau încălzire a acestora” și art. 26 “Protecția împotriva expunerii la fumul de tutun și la aerosolul de produs din tutun sau de produs conex”.
Menționăm că în anul 2026 va intra în vigoare art. 11 din Legea 278/2007 privind controlul de stat “Se interzice plasarea pe piață a produselor din tutun și a produselor conexe care conțin arome în oricare dintre componentele lor, cum ar fi filtrele, hârtiile, ambalajele, capsulele, lichidelepentru țigări electronice, sau a căror orice caracteristică tehnică permite modificarea mirosului sau a gustului produselor din tutun respective ori modificarea intensității arderii.”
Ministerul Sănătății a reglementat prin art. 31 din Legea 278/2007 privind controlul tutunului o componentă esențială privind creșterea conștientizării și educația publicului, care asigură distribuirea informației despre:
a) riscurile cultivării și prelucrării tutunului;
b) riscurile consumului de produse din tutun și de produse conexe şi ale expunerii la fumul de tutun și la aerosolul de produs din tutun sau de produs conex pentru sănătate;
c) toxicitatea și potențialul de dependență ale produselor din tutun și ale produselor conexe;
d) necesitatea protejării politicilor publice privind controlul tutunului de interesele comerciale şi alte interese ale industriei tutunului şi de strategiile şi tacticile utilizate, deschis sau voalat, de către industria tutunului pentru a submina şi împiedica elaborarea şi implementarea politicilor publice de control al tutunului, inclusiv prin contribuții filantropice în favoarea organizațiilor publice și private.
În prezent, este în derulare Proiectul „Viitorul fără fumat”, finanțat de Compania Națională de Asigurări în Medicină din fondul măsurilor de profilaxie și prevenire a riscurilor de îmbolnăvire. Scopul proiectului este informarea și protejarea tinerilor din Republica Moldova de influențele negative ale industriei tutunului, prin organizarea sesiunilor de informare privind daunele fumatului, a campaniilor de informare și educare privind riscurile asociate fumatului și promovarea unui stil de viață fără tutun în instituțiile școlare selectate din trei regiuni de dezvoltare Nord, Centru și Sud (municipiul Bălți, Chișinău, Cahul). Campaniile de informare susțin inițiativele legislative și politicile publice menite să protejeze sănătatea publică, precum reglementarea sau restricțiile de vânzare, consumul produselor din tutun sau produselor conexe sau cerințe de etichetarea produselor.
Guvernul Republicii Moldova continuă să întreprindă măsuri pentru reducerea consumului de tutun și a produselor conexe și promovarea unui mediu liber de fumul de tutun prin fortificarea și consolidarea cadrului legislativ, aplicarea măsurilor fiscale, vamale, acțiunilor de informare și comunicare pentru conștientizarea riscului.
Acțiunile de fortificarea și consolidarea cadrului legislativ au inclus următoarele:
− a fost adoptată Lege nr.278/ 2007 privind controlul tutunului, cadrul legal pentru reglementarea activităţilor de control al tutunului.
− din anul 2009 Republica Moldova este parte a Convenţiei-cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind controlul tutunului, ceea ce oferă Republicii Moldova posibilitatea de a alinia legislația națională în domeniul controlului tutunului la prevederile Convenției-cadru a OMS.
− în 2015 au fost efectuate actualizări majore la Legea nr. 278/2007 privind controlul tutunului, în conformitate cu prevederile Convenției-cadru a OMS privind controlul tutunului;
− din 2016 este interzisă orice formă, directă sau indirectă, de publicitate, fumatul în spațiile publice;
− în 2018 au fost introduse avertismente de sănătate combinate; majorarea accizelor la produsele din tutun;
− în 2019, Legea nr.278/ 2007 privind controlul tutunului a fost completată cu cerințe pentru etichetarea produselor din tutun care nu arde, a fost modificat articolul 21 cu privire la publicitatea și promovarea prin sponsorizare a produselor din tutun, a produselor conexe, a dispozitivelor și a accesoriilor de utilizare, reîncărcare sau încălzire a acestora;
− din anul 2020 se interzice producerea, importul și introducerea pe piață a produselor din tutun cu aromă de mentol; interdicția de afișare a produselor din tutun, a noilor produse cu nicotină și fără nicotină, dispozitive și accesorii pentru utilizare și, reîncărcarea sau încălzirea acestora în spații comerciale accesibile publicului;
− în anul 2022 Republica Moldova a implementat două Programe naționale privind controlul tutunului, durabilitatea acțiunilor fiind asigurată în cadrul Programului național de prevenire și control al bolilor netransmisibile prioritare în Republica Moldova pentru anii 2023-2027;
− în 2022 au fost introduse accizele pentru cartușe și rezerve pentru țigaretele electronice, preparate destinate utilizării în cartușe și rezerve pentru țigaretele electronice. De asemenea, Republica Moldova a aderat la Protocolul pentru eliminarea comerțului ilicit cu produsele din tutun la Convenția-cadru a OMS privind controlul tutunului (Legea nr. 61/2022). După ce Republica Moldova a devenit parte la Protocolul pentru eliminarea comerțului ilicit cu produse din tutun la Convenția-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății privind controlul tutunului la data de 10 mai
2022, prin Legea nr. 25/2023 pentru modificarea unor acte normative, au fost introduse o serie de modificări a cadrului legal care au vizat instituirea sistemului de trasabilitate, precum și intensificarea cooperării autorităților vamale cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF);
− pe parcursul anilor 2023-2024, au fost aduse modificări semnificative în legislația referitoare la controlul tutunului, iar proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative în acest domeniu a fost recent aprobat de Guvern și transmis Parlamentului pentru adoptare.
Proiectul de Lege sus-menționat prevede aprobarea modificărilor în 6 acte legislative, inclusiv Legea nr. 278/2007 privind controlul tutunului, care prevede completarea cu cerințele generale unice pentru etichetarea produselor din tutun și produselor conexe (art.15, 16, 17); amendamente care reglementează și prezentarea produselor conexe, pentru a asigura ca acestea nu includ caracteristici care promovează un produs din tutun sau încurajează consumul lui prin crearea unei impresii eronate cu privire la caracteristicile, efectele asupra sănătății, riscurile sau emisiile acestuia (art. 19); modificarea și completarea art. 21 privind publicitatea, promovarea și sponsorizarea produselor din tutun, a produselor conexe, respectiv interzicerea prezentării produselor din tutun și conexe în materiale și programe video, audio, TV, a jocurilor de calculator nou create; completarea listei spațiilor unde este interzis fumatul (art. 26 alin. (1)).
Măsuri fiscale
Conform art. 6 a Convenției Cadru a Organizației Mondiale a Sănătății privind Controlul Tutunului (FCTC OMS) “măsurile legate de preț și taxe reprezintă o modalitate eficientă și importantă de reducere a consumului de tutun de către diverse segmente ale populației, în special a persoanelor tinere.” Impozitele aferente produselor din tutun, care sunt taxe nedistorsionate, reprezintă intervenția cea mai cost-eficientă disponibilă pentru reducerea consumului de tutun, contribui la majorarea prețului produselor din tutun, și la reducerea în mod semnificativ a prevalenței și intensității fumatului, în pofida naturii de dependență a tutunului, și, ca rezultat, la salvarea vieților, reducerea cheltuielilor de asistență medicală, și sunt mai cost-eficiente decât alte măsuri de control în domeniul industriei tutunului. Viziunea Grupului Băncii Mondiale privind controlul tutunului constă în promovarea și implementarea politicilor anti-tutun, cu un accent primordial pus pe impozite, și asigurarea de know-how pentru implementarea efectivă a acestora în țările țintă.
Conform raportului celei de a treia Conferințe Internaționale privind finanțarea pentru dezvoltare, care a avut loc la Addis Abeba, iulie 2015, și aprobat la Adunarea Generală a ONU în septembrie 2015, clauza 32 stabilește: Măsurile de preț și fiscale privind tutunul pot fi un mijloc eficient și important de reducere a consumului de tutun și costurilor asistenței medicale, și reprezintă un flux de venituri pentru finanțarea dezvoltării din multe țări. În contextul experienței privind accizele la produsele de tutun a țărilor membre ale Uniunii Europene, e necesar de menționat că, în prezent, ponderea taxelor din prețul cu amănuntul al unui pachet de țigarete constituie 80%, ceea ce a contribuit la diminuarea consumului produselor din tutun cu 4-8%, pe când în Republica Moldova este de doar 40%. În comun cu Ministerul Finanțelor, au fost introduse modificări la Codul fiscal pentru toate produsele din tutun. Pentru mărcile de accize pentru țigarete electronice, lichide electronice și dispozitive pentru utilizarea acestora, este prevăzută majorarea graduală a accizelor în următorii ani, urmând ca până în 2025 rata de accize să constituie cel puțin 90 de euro pentru 1000 de țigarete, precum este prevăzut în Acordul de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană, indiferent de prețul mediu cu amănuntul, ceea ce va contribui la diminuarea consumului de tutun, și ca rezultat la beneficii pentru sănătatea publică.
Acțiuni de conștientizare și educație:
În scopul sensibilizării și conștientizării populației privind reducerea factorilor de risc comportamentali, importanța adoptării unui mod de viață sănătos și întreprinderea măsurilor de depistare precoce, tratament și îngrijire a BNT, anual sunt organizate și desfășurate diferite acțiuni în cadrul zilelor mondiale, naționale. Activitățile de informare se realizează de către specialiștii instituțiilor medico-sanitare în colaborarea și instituțiile de educație, organizații neguvernamentale, autoritățile locale, mass-media, comunitățile locale. Anual, la data de 31 mai, este marcată Ziua mondială fără tutun. Acest eveniment are ca scop abordarea efectelor negative ale tutunului și ale produselor care conțin nicotină asupra sănătății publice, sprijinirea politicilor eficiente de reducere a riscurilor asociate consumului de tutun și încurajarea oamenilor să își revendice dreptul la sănătate și la o viață fără tutun, contribuind astfel la un viitor mai sănătos pentru generațiile viitoare.
Sprijin pentru renunțare la fumat:
Unica cale de a evita consecințele consumului de tutun și al produselor conexe este renunțarea la fumat, iar majoritatea persoanelor care încearcă sa renunțe au nevoie de multă convingere, voință și timp. În Republica Moldova renunțarea la fumat este susținută de diverse resurse și inițiative care pot oferi ajutor celor care doresc să renunțe. Pentru mai multă informație referitor la renunțarea la tutun și produse conexe, funcționează platforma www.prosanatate.md și LINIA VERDE - 800 10001 a Dispensarului Republican de Narcologie pentru a obține acces la serviciile de consiliere și la Programele de renunțare la fumat.
În concluzie, în Republica Moldova încă nu este prevăzută o interzicere completă a țigaretelor electronice, însă autoritățile competente sunt active în monitorizarea și evaluarea impactului acestor produse asupra sănătății. Deciziile viitoare se vor baza pe dovezi științifice, pe analiza experiențelor internaționale și pe consultările cu publicul și cu experții din domeniu”.
