În articolul anterior, ne-am concentrat în principal asupra influenței pe care o implică existența așa-zisei Transnistria asupra Republicii Moldova, mai ales atunci când vorbim despre traiectoria europeană a acestui stat și despre eforturile de a-și revendica identitatea națională.

Mai mult decât atât, în cursul acestui an, diplomația occidentală a prioritizat formatul de negociere "5+2" în detrimentul celui "1+1", ceea ce a semnalat o posibilă încercare a Occidentului de a menține o platformă de comunicare cu rusia, care de altfel umărește acest obiectiv. 

Formatul "5+2" oglindește nefastele Acorduri de la Minsk, în care rusia s-a plasat ca "observator", acest rol contribuind la situația în care se află în prezent Ucraina. 

Astăzi vom discuta despre cooperarea militară dintre rusia și Transnistria, concentrându-ne pe șiretlicurile kremlinului ce vizează menținerea trupelor în regiunea transnistreană, depozitarea armamentului și transportul bunurilor cu dublă utilizare pentru a-și susține efortul de război contra Ucrainei. În plus, vom examina riscurile pe care le implică "gaura gri" transnistreană. 

"Schemele rusești" pentru menținerea trupelor în nerecunoscuta Transnistrie

Deoarece așa-zisa Transnistria rămâne sub influența rusiei, amenințarea utilizării acesteia ca platformă pentru agresiune hibridă sau directă există întotdeauna. Este important să luăm în considerare forțele staționate acolo.

Transnistria și-a declarat "independența" pe 25 august 1991, cu doar 2 zile înainte de independența Moldovei. În acel moment, în regiune era staționată cea de-a 14-a armata rusă, condusă de Alexander Lebed. A urmat un conflict armat între forțele moldovenești și separatiștii locali, susținuți de armata rusă.

Prezența trupelor ruse a împiedicat Guvernul Republicii Moldova să rezolve conflictul pe cale militară. După ce războiul a atins apogeul în 1992, cea de-a 14-a armata rusă - care a devenit "protectoarea" elitelor locale și a grupărilor prorusești, a rămas în Transnistria sub pretextul unei "forțe de menținere a păcii". 

Atât Moldova, pe teritoriul căreia se află acest contingent străin, cât și comunitatea internațională, inclusiv ONU și OSCE, cer de multă vreme rusiei să-și retragă trupele. Prezența acestora destabilizează regiunea și împiedică dezvoltarea Moldovei. Merită menționat că, la Summitul de la Istanbul din 1999, rusia s-a angajat să-și retragă trupele și armele din Transnistria până în 2001.

Cu toate acestea, rusia consideră că prezența sa militară în Transnistria este crucială. Pentru a-și păstra contingentul de "menținere a păcii", rusia a inventat noi roluri pentru trupele sale pe care spune că doar ele le-ar putea îndeplini. De exemplu, a fost creat "Grupul Operațional al Forțelor Ruse în Regiunea Transnistreană a Republicii Moldova" (fosta armată a 14-a rusă). Sarcina grupului e de a păzi armele depozitate în apropierea satului Cobasna, la doar 2 kilometri de granița cu Ucraina. Depozitul este întins pe o suprafață de aproximativ 150 de hectare.

Estimările sugerează că aproximativ 2.000 de soldați ruși sunt staționați în Transnistria, înarmați și stabiliți acolo de la momentul separării regiunii transnistrene de Moldova. Majoritatea acestor soldați sunt localnici care au semnat contracte cu armata rusă. Există însă o serie de incertitudini, întrucât publicații precum "The Military Balance 2023", deținută de Institutul Internațional de Studii Strategice, nu au furnizat date specifice despre efectivele militare ale rusiei în Transnistria, lăsând loc pentru potențiale surprize.

Așa-numita armată transnistreană numără peste 7.500 de militari și dispune de armament relativ modern din partea rusiei. 

Este important de remarcat faptul că a fost întrerupt lanțul de aprovizionare a hoardelor ruse din Transnistria. După ce rusia a invadat în anul 2014 regiunile ucrainene Donețk și Luhansk, Guvernul de la Kyiv a izolat contingentul rus din Transnistria, care anterior era consolidat cu personal și echipamente prin Ucraina. 

La acea vreme, soldații ruși trebuiau să călătorească în secret, cu avionul, în așa-zisa Transnistria, însă via Chișinău. Polițiștii de frontieră moldoveni i-au reținut și deportat adesea. Asta a condus la recrutarea de rezidenți locali cu pașapoarte rusești, în timp ce ofițerii au continuat să vină din rusia.

După începutul invaziei rusești la scară largă asupra Ucrainei, R. Moldova a încetat să mai permită zboruri destinate să aterizeze în republica nerecunoscută. Cu toate acestea, rotațiile trupelor au continuat.

"Rotația trupelor ruse în Transnistria are loc sub masca turiștilor care intră în Moldova prin țările europene. În timp ce rusia nu mai furnizează arme Transnistriei, piesele pentru reparații și întreținere sunt în continuare în curs de livrare", a raportat analistul militar ucrainean Oleh Zhdanov la sfârșitul anului 2022. 

Există provizii militare secrete? Ce arme se află în general în Transnistria?

Cea mai mare parte a muniției a rămas după ce trupele sovietice s-au retras din fosta Germanie de Est și din Cehoslovacia. Cândva printre cele mai mari din Europa, aceste depozite găzduiau arme pentru Grupul de Forțe de Vest al uniunii sovietice. Însă, acest stoc de armament nu a fost niciodată inspectat de experți independenți.

În 1992, printr-un decret semnat de președintele de la acea vreme al rusiei, Boris Elțin, situl a intrat sub jurisdicția rusă. Potrivit fostului ministru al Apărării al R. Moldova, Viorel Ciubotaru, acolo au fost depozitate în anul 1997 42.000 de tone de muniție.

Acestea au inclus mii de tone de obuze de artilerie, mine antitanc și antipersonal, multe din ele expirate, inclusiv unele din 1937 care ar fi trebuit dezafectate. Ciubotaru susține că armele din acest depozit au fost vândute Libiei și Republicii Cecene Ichkeria.

În ultimii 30 de ani, singura inspecție a acestei instalații a fost efectuată de un grup de ambasadori OSCE într-o manieră preponderent introductivă. Cu siguranță nu li s-a dat acces la toate depozitele. Abia în 2018, un propagandist militar al canalului "Zvezda" al armatei ruse a filmat un reportaj care arată unele camere și zona per ansamblu, dar în mod clar aceste imagini au fost atent cosmetizate pentru a afișa doar ceea ce doreau să arate.

Astăzi, toate aceste depozite rămân sub control rusesc, deși unele proprietăți au fost înlăturate.

În prezent, depozitul de muniții din satul Cobasna este considerat a fi unul din cele mai mari din Europa de Est. Potrivit Radio Europa Liberă, acolo sunt depozitate aproximativ 20.000 de tone de muniție din epoca sovietică, păzite de forțele ruse. În 2019, ministrul rus al Apărării de la acea vreme, Serghei Șoigu, a vizitat arsenalul pentru inspecție.

Pe de altă parte, Viktor Alksnis, deputat al Dumei de Stat a rusiei și ex-deputat al Poporului în urss, a asigurat în anul 2022 că 18.000 de tone de "muniție învechită și inutilizabilă" rămân în depozite.

"Din cele 42.000 de tone, 24.000 au fost scoase. Au mai rămas în jur de 18.000 de tone, în mare parte muniție depășită improprie pentru utilizare. Există o cantitate mare de bombe aviatice și vehicule blindate învechite în stare proastă. Nu e nevoie să se trezească tensiuni în jurul depozitelor Cobasna. Chiar și în cazul unei explozii, nu va exista nicio catastrofă de mediu sau distrugeri grave", a susținut Alksnis.

Cu toate acestea, oficialii ucraineni cred că armele de la Cobasna ar putea ajuta Ucraina. Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a răspuns că e necunoscută cantitatea de armament din Transnistria, adăugând că "Ucraina are nevoie de arme moderne". 

Este important de reținut că Ucraina are nevoie atât de arme moderne, cât și de cele din epoca sovietică. Ucraina folosește în continuare numeroase sisteme de artilerie sovietică, care le depășesc numeric pe cele occidentale furnizate începând cu 2022. Muniția de calibru NATO e furnizată de partenerii occidentali, în timp ce obuzele sovietice pot fi furnizate de țările din fostul Pact de la Varșovia sau de cele care le-au primit cândva de la urss. Sistemele de artilerie sovietică sunt din ce în ce mai rare în țările occidentale din cauza diferențelor de calibru. Între timp, depozitul de la Cobasna rămâne cel mai mare arsenal de obuze de artilerie sovietică din fosta regiune a Pactului de la Varșovia.

De asemenea, jurnalistul militar ucrainean Yuriy Butusov a subliniat că arsenalele și bazele militare rusești din Transnistria ocupată încalcă suveranitatea Republicii Moldova.

"Demilitarizarea Transnistriei ar spori semnificativ securitatea Ucrainei. Muniția veche ar trebui să fie sub controlul unor persoane responsabile, nu al criminalilor de război ruși", a mai reliefat Butusov. 

Transnistria - O sursă de potențiale amenințări

Guvernul de la Chișinău a cerut în repetate rânduri rusiei să-și îndeplinească obligațiile luate la Summitul OSCE din 1999, mai exact de a evacua atât depozitul de muniții, cât și trupele care îl păzesc.

Merită menționat că niciun oficial de la Chișinău nu a avut acces la fața locului și nici observatori internaționali, cu excepția misiunii ambasadorilor pe care am menționat-o anterior. Toate informațiile despre depozit sunt furnizate numai de regimul separatist sau de contingentul federației ruse.

"Există procese chimice care nu pot fi controlate. Deci, ne putem confrunta în orice moment cu explozii spontane din cauza modului în care sunt depozitate armele", a avertizat Ion Leahu, fost membru al delegației Republicii Moldova în Comisia Mixtă de Control.

Un studiu realizat de Academia de Științe a Republicii Moldova, citat de presa de la Chișinău, arată că în caz de accident s-ar putea produce o explozie echivalentă cu o bombă atomică de 10 kilotone.

Pe lângă faptul că reprezintă o potențială amenințare nu numai pentru Republica Moldova, ci și pentru regiunea ucraineană Odesa, Transnistria este o sursă de terorism, comerț ilegal cu arme, trafic de persoane, trafic de droguri, țigări și alcool în Europa.

Transnistria a fost acuzată în mod constant de implicare în traficul ilegal de arme. Reporterii publicației RISE Moldova au descoperit în anul 2014 că este destul de ușor să fie cumpărate arme și muniții din autoproclamata republică. Jurnaliştii, dându-se drept cumpărători interesaţi, au reuşit să achiziţioneze atât un lansator de grenade, cât şi grenade pentru acesta. Vânzătorul a mai promis că poate furniza orice alt tip de armă dacă e necesar. Tranzacția a avut loc la Chișinău, chestiune despre care RISE Moldova consideră că evidențiază totodată ineficiența autorităților din Republica Moldova.

Există o mare probabilitate ca aceste mărfuri să ajungă în Transnistria prin contrabandă din însăși rusia, ocolind legătura directă închisă dintre rusia și Ucraina.

"Astăzi nu există tranzit prin Ucraina. Legăturile feroviare între rusia și Ucraina sunt închise. Însă, prin, să zicem, țările europene, livrările sunt în totalitate posibile. Piesele sunt transportate nu ca bunuri militare, ci ca bunuri civile. Nimeni nu livrează corpuri blindate și mitraliere grele, dar orice altceva - piulițe, chei, roți dințate, rulmenți, carburatoare, baterii etc. - nu sunt articole 100% militare. Da, pot fi clasificate ca bunuri cu dublă utilizare, dar nimeni nu o poate dovedi. Să presupunem că merg de la Novorossiysk într-un port din Crimeea, sau într-un port din Moldova pe Dunăre, iar apoi mărfurile ajung pe teritoriul Transnistriei", a explicat analistul militar ucrainean Oleh Zhdanov.

Mai mult, această "conexiune" funcționează în ambele sensuri. La rândul lor, întreprinderile transnistrene furnizează rusiei bunurile necesare cu dublă utilizare.

Mai exact, e vorba despre întreprinderi precum "Electromash" și "Moldavizolit". Fondatoarea publicației "Zona de Securitate", specializată pe subiecte transnistrene, Irina Tăbaranu, a remarcat că în timpul invaziei rusești la scară largă a ieșit la iveală că aceste întreprinderi exportau anumite produse pentru a ajuta rusia în războiul său împotriva Ucrainei.

"rusia folosește depozitele de muniție din Transnistria pentru contrabanda cu armament. Așadar, situația din regiune semnalează disponibilitatea rușilor de a folosi Transnistria ca platformă suplimentară pentru agresiune", a declarat Vadym Skibitsky, reprezentant al Direcției Principale de Informații a Ministerului ucrainean al Apărării. 

În plus, în fiecare an se desfășoară exerciții de mobilizare cu grupul operațional rus staționat în zonă. Aceste exerciții includ operațiuni defensive și contraofensive cu muniție din depozitele din satul Cobasna. O parte din muniții sunt folosite la antrenamentele militare, în timp ce unele, conform informațiilor militare, sunt destinate contrabandei. 

În 2022, în autoproclamata republică au avut loc mai multe atacuri teroriste - explozii în apropierea clădirilor administrative transnistrene și în vecinătatea aeroportului din Tiraspol. Autoritățile de ocupație au dat vina pe Ucraina pentru aceste atacuri.

Ulterior, în 2023, "Ministerul Securității de Stat al Transnistriei" a susținut că a prevenit un "atac terorist" împotriva oficialităților, despre care a pretins că urma să fie desfășurat la ordinul Serviciului de Securitate al Ucrainei.

Între timp, serviciile ucrainene au susținut că atât actele teroriste, cât și "prevenirea" acestora poartă semnul distinctiv al FSB (Serviciul Federal de Securitate al rusiei). Printre obiectivele lor, pe lângă învinovățirea Ucrainei, se numără presiunea exercitată asupra conducerii transnistrene de a accepta extinderea prezenței trupelor ruse, precum și avertizarea guvernului Republicii Moldova în legătură cu opoziția rusiei față de politicile pro-europene ale statului. 

Din 2022, rusia folosește inclusiv Transnistria pentru noi provocări. De exemplu, în mai 2022, s-au răspândit zvonuri despre o ofensivă militară rusă iminentă asupra Odesei dinspre Transnistria. Mai târziu, s-a susținut că "republica nerecunoscută" plănuia să ceară moscovei să-i fie inclus teritoriul ca parte a Rusiei.

De remarcat este și faptul că agresiunea rusească împotriva Ucrainei a sporit riscurile pentru locuitorii Republicii Moldova. Există temeri că Moldova ar putea deveni, la rândul ei, ținta provocărilor, ceea ce ar putea duce la o catastrofă umanitară pentru întreaga regiune.

Având în vedere că armata transnistreană, alături de contingentul rus, deține vehicule blindate, experții consideră că ar putea provoca pagube grave Republicii Moldova, complicând semnificativ situația Ucrainei pe front. În anumite scenarii, Ucraina ar putea avea nevoie să devieze forțe suplimentare pentru a-și acoperi granița.

În prezent, din motivele menționate, Ucraina păstrează o parte din trupele sale în sud, în special la Odesa, în cazul unor provocări rusești. De exemplu, la începutul invaziei rusești, a existat o îngrijorare semnificativă că, dacă parașutiștii ruși ar ateriza la Odesa, ar putea avea loc un atac asupra orașului dinspre regiunea nerecunoscută a Moldovei.

Experții post-sovietici au afirmat în repetate rânduri că rusia folosește Transnistria și depozitul din satul Cobasna ca instrumente de șantaj geopolitic în relațiile cu Moldova.

În același timp, Moldova subliniază că singura soluție acceptabilă a conflictului transnistrean este una "pașnică". Moldova e hotărâtă să realizeze acest lucru cooperând cu Ucraina, respectiv depășind puternicele influențe ale kremlinului și rezistența exercitată de un segment semnificativ pro-rusesc al societății sale. În mod aparte, propaganda lui Putin a reușit să răspândească credința în rândul cetățenilor moldoveni pro-ruși că rusia este pe punctul de a câștiga războiul împotriva Ucrainei.

De asemenea, este important de precizat că anumiți politicieni moldoveni generează obstacole în calea drumului european al statului și în rezolvarea problemei transnistrene.

De exemplu, în data de 19 februarie a acestui an, socialiștii moldoveni, în frunte cu liderul fracțiunii parlamentare, Vlad Batrîncea, au participat în moscova la un forum organizat de partidul rus "rusia unită" și intitulat "Pentru libertatea națiunilor". Acest eveniment de propagandă a rostogolit narațiunea rusească despre "practicile coloniale occidentale".

"E clar că destabilizează situația. Evenimentul de la moscova a fost apogeul cinismului. Mai mult, ne așteptăm la activarea unor grupuri criminale în interiorul țării. Prin urmare, ne pregătim să acționăm la momentul potrivit. 2024 este un an electoral, și miza este foarte mare pentru noi. rusia nu ne va lăsa în pace în ceea ce privește alegerea noastră europeană", a declarat președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, la începutul anului.