Vuvuzelele Kremlinului au intensificat campaniile de propagandă și dezinformare atât în R. Moldova, dar și în România, arată un raport realizat de WatchDog.MD și Expert Forum. 

Principalele narațiuni false ale propagandei ruse privind referendumul din 20 octombrie pentru integrarea europeană a R. Moldova se referă la: 

- pretinsa încălcare a normelor democratice și legale pentru desfășurarea plebiscitului

- așa-zisa fraudare a alegerilor prezidențiale 

- un vot pro-referendum înseamnă un vot pro-Maia Sandu. 

Concluziile au fost prezentate de comunitatea de experți „WatchDog.MD” în cadrul lansării la București a raportului „Alegeri în România și Moldova. Narative de campanie ale Kremlinului”.

Raportul conține informațiile colectate de comunitatea „WatchDog.MD” în perioada aprilie-august 2024, pe 18 canale de Telegram și o pagină de Facebook. Potrivit cercetării, în această perioadă au fost identificate 1.540 de postări care vizau discreditarea aderării R. Moldova la Uniunea Europeană, dintre care 305 au țintit discreditarea referendumului constituțional.

Astfel, au fost identificate cinci narațiuni de acest fel, folosite pentru a manipula opinia publică și a reduce sprijinul pentru integrarea în UE:

- Referendumul este organizat cu încălcarea normelor legale/democratice. Narațiunea promovată subliniază existența unor nereguli în organizarea referendumului, afirmând că procesul nu respectă normele democratice și legale;

- Referendumul este o schemă de fraudare a alegerilor prezidențiale/act populist și ipocrit. Postările sugerează că referendumul nu este altceva decât o manevră politică populistă; 

- „Referendumul Maiei Sandu”; un vot „pro” înseamnă un vot pentru Maia Sandu. Postările susțin că votul în favoarea referendumului ar echivala cu susținerea Maiei Sandu, prezentând-o ca fiind principalul beneficiar al acestui proces; 

- Referendumul este o idee periculoasă/nu este momentul potrivit pentru desfășurarea sa. Această narațiune argumentează că organizarea unui referendum este periculoasă și inoportună, inoculând ideea că Moldova ar trebui să se concentreze pe alte priorități în loc să forțeze o schimbare constituțională ce ar putea destabiliza țara; 

- Referendumul nu are putere juridică/legitimitate. Un alt fir narativ pune la îndoială valoarea juridică a referendumului, afirmând că rezultatele acestuia nu vor avea efecte legitime, fiind menit doar să manipuleze opinia publică.

„Dezinformările lansate de propaganda prorusă de la Chișinău au jucat un rol esențial în încercarea de a manipula percepțiile publice în legătură cu referendumul din 20 octombrie 2024. Totuși, în lipsa unei coordonări eficiente între actorii opoziției și a unor strategii coerente, eforturile lor au șanse reduse să împiedice validarea referendumului. Succesul acestuia va depinde în mare măsură de mobilizarea alegătorilor și de măsurile eficiente de contracarare a dezinformării în perioada electorală”, afirmă autorii raportului.

Aceștia vin cu câteva recomandări pentru combaterea dezinformării:

- Monitorizarea și combaterea dezinformărilor pe termen lung, în special în context electoral;

- Îmbunătățirea informării publice și clarificarea procesului referendar;

- Îmbunătățirea comunicării autorităților pentru a preveni alimentarea narațiunilor false.

Dezinformarea în contextul alegerilor din România

În pragul alegerilor prezidențiale din România din această toamnă, Expert Forum a monitorizat TikTok, remarcând o creștere masivă a numărului de utilizatori pe această rețea socială.

Experții au identificat trei mari narațiuni de dezinformare care circulă pe TikTok: 1. NATO și narațiunea războiului provocat de expansiunea NATO; 2. Revizionism istoric - România Mare; 3. Suntem într-un război ideologic: Uniunea Europeană este o dictatură asupra căreia nu avem control.

„Trebuie să ne concentrăm eforturile asupra monitorizării și moderării conținutului și a dezinformării aici. Peisajul rețelelor sociale din România se află într-o transformare profundă, iar evoluția platformelor online reflectă acest lucru. TikTok a înregistrat o creștere spectaculoasă, ajungând la 8,97 milioane de utilizatori români, foarte aproape de a depăși Facebook, care numără în prezent 9,05 milioane de utilizatori, după o pierdere semnificativă de 1,3 milioane. Această platformă devine tot mai influentă, iar lipsa unor mecanisme clare de control poate facilita răspândirea narațiunilor periculoase”, spun autorii cercetării.