De la începutul invaziei rusești din Ucraina, aproape 200 de parohii au părăsit Mitropolia Moldovei (aflată sub Patriarhia Rusă) și s-au alăturat Mitropoliei Basarabiei (parte a Bisericii Ortodoxe Române, arată Europa Liberă Moldova.
„Până acum 2 ani, treceau mult mai puține parohii la Mitropolia Basarabiei. Urmează să mai treacă și alte biserici. Încetul cu încetul, veți vedea. Ne bucurăm că putem face actele mai ușor. Încă sunt piedici, dar nu așa ca până acum”, precizează mitropolitul Petru al Basarabiei, el însuși victimă în anii 1990 a „confraților” ortodocși subordonați rușilor când a luat decizia să revină la biserica mamă, adică BOR. (Începând cu anul 1992 în rândul ierarhilor moldoveni au început să se distanțeze două grupări: una promoscovită, condusă de arhiepiscopul Vladimir Cantarean și episcopul Vichentie Moraru de Tighina și alta românească, în frunte cu episcopul Petru Păduraru de Bălți. În lupta dintre cele două grupări, intervin forțele separatiste ale cazacilor transnistreni și ale Armatei a 14-a ruse, pentru a-l scoate din reședința episcopală din Bălți pe episcopul Petru. Deși Mitropolia Basarabiei a solicitat Guvernului Republicii Moldova să fie recunoscută încă din 8 octombrie 1992, a durat mai bine de 10 ani până la obținerea avizului legal de funcționare. Nereușind să obțină recunoașterea legală din partea statului moldovean, Mitropolia Basarabiei se adresează Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, depunând la 3 iunie 1998 o plângere împotriva Republicii Moldova. CEDO hotărăște în unanimitate la 13 decembrie 2001 că Republica Moldova a încălcat, în cazul nerecunoașterii Mitropoliei Basarabiei, art. 9 și 13 ale Convenției Europene a Drepturilor Omului. Recursul statului moldovean a fost respins la 27 martie 2002, hotărârea CEDO devenind definitivă. Ca urmare a hotărârii CEDO, Mitropolia Basarabiei, subordonată canonic Patriarhiei Române, a fost recunoscută și admisă în legalitate la 30 iulie 2002).
Preoții care au părăsit biserica rusească s-au arătat nemulțumiți, în primul rând, de faptul că Patriarhia Moscovei susține agresiunea rusă în Ucraina. Un alt motiv este că Patriarhia Română îi angajează oficial și le plătește salarii ca-n România, spre deosebire de Mitropolia Moldovei care nu le dă lefuri, ba chiar le cere taxe per biserică.
În ultima perioadă tensiunile dintre cele două biserici sunt din nou sporite, mai ales în contextul în care campania pentru aderarea R.Moldova la UE – care se va valida prin referendumul din 20 octombrie – mai are o particularitate rusească deosebit de nocivă, în afara celor exersate deja de Moscova prin agenții săi de influență: implicarea preoților Mitropoliei Moldovei prin mesaje mincinoase anti UE și de susținere a unuia dintre candidații la prezidențiale cu mesaj rusofil pentru electorat.
Mitropolia Basarabiei a emis și un comunicat în acest sens în care a condamnat cu tărie astfel de gesturi pe care le-a catalogat drept „acțiuni lipsite de discernământ și tact duhovnicesc”. PODUL a preluat AICI comunicatul salutar al Mitropoliei Basarabiei.
În replică, Mitropolia Moldovei (subordonată Patriarhiei Moscovei) susține că este persecutată și cere încetarea „torturii morale asupra bisericii”.
Mitropolia îşi exprimă îngrijorarea faţă de afirmaţiile recente ale deputatului Vasile Şoimaru (PAS), care a afirmat recent că Republica Moldova va renunţa, la un moment dat, la Mitropolia Moldovei, aflată sub influenţa Rusiei, urmând exemplul Ucrainei.
Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, i-a avertizat, zilele trecute, pe preoții aflați în serviciul Moscovei, care se amestecă în procesul electoral din Republica Moldova, că vor răspunde în fața legii. PODUL a scris AICI.
Și Maia Sandu a îndemnat preoţii din Moldova să nu se implice în politică sau în activităţi de destabilizare a ţării, atrăgându-le atenția că acestea din urmă „sunt pedepsite conform legii”.
Preoții„să se ocupe de promovarea moralei creştine şi să contribuie la pacea în societate”, a precizat președinta la sfârșitul lunii august când presa a dezvăluit „pelerinajele” la Moscova ale preoților aparținând Mitropoliei Moldovei (subordonată Patriarhiei Moscovei). Era evident încă de atunci că fețele bisericești cu drag de Kremlin vor avea un rol în influențarea alegerilor și referendumul din octombrie..
Context. Numeroși preoţi ai Mitropoliei Moldovei au fost surprinşi pe 20 august de reporterii ai TVR MOLDOVA pe Aeroportul Internaţional Chişinău. Aceştia urmau să ajungă la Moscova într-un „pelerinaj” la finalul căruia obediența față de Kremlin ar fi fost răsplătită cu carduri eliberate de Promsviazbank (prin intermediul cărora urmai să le fie plătite salarii și alte atenții).
Aceste călătorii ar fi organizate de fugarul Ilan Şor şi şefii săi de la Kremlin cu scopul de a mitui preoţii să deturneze alegerile prezidenţiale şi referendumul din toamnă, a relatat la acea vreme newsmaker.md. Episcopul de Soroca, Ioan Moşneguţu, a confirmat pentru NewsMaker că aceşti preoţi pleacă în pelerinaj, dar a precizat că nu ştie din ce bani au fost organizate respectivele deplasări.
