Actualitate Internă Cap de pod

În R.Moldova pot fi masacre ca în Bosnia dacă pro-rușii preiau puterea! Expertul Șerban Filip Cioculescu trage un semnal de alarmă: E important să rămână la putere Maia Sandu și să fie și o guvernare pro-europeană / În caz contrar, românii din R.Moldova vor avea mari probleme! - Acest scenariu negru, prezentat prin prisma unei potențiale evoluții catastrofale a războiului ruso-ucrainean

În R.Moldova pot fi masacre ca în Bosnia dacă pro-rușii preiau puterea! Expertul Șerban Filip Cioculescu trage un semnal de alarmă: E important să rămână la putere Maia Sandu și să fie și o guvernare pro-europeană / În caz contrar, românii din R.Moldova vor avea mari probleme! - Acest scenariu negru, prezentat prin prisma unei potențiale evoluții catastrofale a războiului ruso-ucrainean

Este important ca în Republica Moldova să rămână la putere Maia Sandu în urma alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie, respectiv o guvernare pro-europeană după alegerile parlamentare din anul 2025, căci în cazul instalării unei guvernări pro-ruse situația poate deveni una de-a dreptul catastrofală, din perspectivă umanitară, un factor determinant în acest context fiind acela al evoluției războiului ruso-ucrainean, avertizează Șerban Filip Cioculescu, lector al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din București și specialist în relații internaționale.

"Rușii sunt experți la a genera incidente, rebeliuni, conflicte etnice, îi pot agita pe cei din Găgăuzia, pe cei din Transnistria. (...) Vor fi conflicte etnice, violențe, conflicte comunale, haos. (...) Poate să fie ca în Bosnia cu masacre", precizează Șerban Filip Cioculescu. 

Acest scenariu capătă statutul de probabilitate în situația în care rușii vor reuși să rupă frontul din Ucraina și să facă în cele din urmă joncțiunea cu așa-zisa Transnistria, ceea ce nu trebuie nicidecum exclus în viziunea expertului în relații internaționale. 

În situația unei crize umanitare și a unor conflicte violente în cel de-al doilea stat românesc, România va fi pusă într-o situație extrem de delicată, atât din perspectiva primirii unui val de refugiați, dar mai ales în ceea ce privește luarea deciziei de a interveni cu trupe în Republica Moldova pentru a stabiliza situația, căci va fi nevoie de o consultare, una deloc ușoară, la nivelul NATO, atrage atenția Șerban Filip Cioculescu.

Analiza a fost efectuată recent pe parcursul podcastului "Vorbitorincii", realizat de jurnalistul Cristian Striblea. 

Moderator: Hai să vedem ce înseamnă de fapt dacă de anul viitor vine o forță pro-rusă la guvernare și președinție în Republica Moldova. Ce înseamnă din perspectiva noastră, din perspectiva războiului din Ucraina? Ce ar urma să se întâmple? 

Șerban Filip Cioculescu: Înseamnă că se creează o graniță de tip război rece între noi și Republica Moldova, se reduc la maxim schimburile de persoane, circulația, schimburile comerciale, programele culturale. Totul cumva cade într-o stare de înghețare. Se va anula complet sau o bună parte din progres. Știți că Republica Moldova a devenit elevul bun, iar Georgia elevul rău de când are la putere acel partid, Visul Georgian, care e tot mai conservator și apropiat de interesele Rusiei. În schimb, așa cum ați văzut, Moldova are statutul de candidat împreună cu Ucraina (pentru aderarea la UE - n.red.). Bine, consider că a contat mult și modelul Ucrainei și efortul făcut de Ucraina, pentru că practic Ucraina ca stat martir a primit statutul de candidat și trebuia să i se dea și Moldovei. Iar în acel moment și Maia Sandu a cerut și au primit amândouă țările. Georgiei pe de altă parte i s-a retras acest statut. Ea este elevul rău, e arătată cu degetul. Câtă vreme au partidul acela Visul Georgian, i se va spune: "Voi v-ați îndepărtat, de fapt, de proiectul european, abandonați democrația, statul de drept".

Moderator: Deci e posibil să intrăm într-un război rece cu Republica Moldova?

Șerban Filip Cioculescu: Contează mult și ce se va întâmpla cu războiul din Ucraina, unde se opresc trupele ruse, dacă sunt scoase de pe tot teritoriul Ucrainei, dacă rămân cu o parte din teritoriu, dacă, Doamne ferește, ne pomenim cu armata rusă la granița noastră, adică să facă joncțiunea cu Transnistria.

Moderator: Cum ar fi posibil?

Șerban Filip Cioculescu: Ocupând Odesa și după aceea îndreptându-se prin Bugeac și ajungând la confluența cu gurile Dunării. 

Moderator: Creierul meu nu vrea să perceapă asta. Există un astfel de pericol ca Odesa să cadă?

Șerban Filip Cioculescu: E un război de uzură. Războaiele astea de uzură au de obicei niște caracteristici. E avantajat cel care poate trimite mai multe forțe. Acolo este un abator, un malaxor. De obicei într-un război de uzură cel care are mai multe forțe, mai multe echipamente, până la urmă învinge prin epuizare. Cel mai slab începe treptat să cedeze. Noi sperăm ca Ucraina să reziste, deocamdată rezistă, fiind ajutată. Dar ce se întâmplă dacă vine Trump și oprește ajutorul? Așa a și spus, că oprește. Bun, rămân europenii să ajute, da vor reuși să ajute în suficientă măsură? Ce moral au ucrainenii? Ați văzut în sondaje că cei mai mulți încă sunt pentru rezistență, dar mult mai puțini. Oamenii s-au cam săturat de război. Și atunci trebuie să ai și acest scenariu legat de ceea ce se întâmplă dacă se prăbușește frontul, iar ăia cuceresc Odesa. Proiectul lui Putin, Novorossiya, e să scoată Ucraina de la mare. El nu vrea să le ia numai zona estică Donbas, unde sunt mulți etnici ruși, ci să-i scoată și de la mare. Vrea să reducă Ucraina la o bucată de teritoriu fără acces la mare, ca să o taie de la comerț, s-o taie de la contactul cu direcția Turciei, Mediteranei. Acesta este un scenariu catastrofal, pentru că noi scăpasem din 1991, de când s-a dezmembrat URSS. Ne-am îndepărtat cu sute, cu mii de kilometri. Practic toată lățimea Ucrainei și a Moldovei ne separă de Federația Rusă. Acum suntem vecini pe mare. Nu o recunoaștem, însă asta nu-i împiedică pe ruși să fie acolo. S-au apropiat de noi. 

Moderator: Repetați un pic. Suntem vecini pe mare?

Șerban Filip Cioculescu: Acvatic. Ce distanță e între Constanța și Crimeea? Câteva sute de kilometri. Teoretic pot lovi cu rachete Constanța din Crimeea dacă nu face față scutul.

Moderator: Și atunci revin la acest scenariu cel mai negru. Cade Odesa, armata rusă avansează și face joncțiunea în Transnistria.

Șerban Filip Cioculescu: Da, pătrunde prin zona Bugeacului și intră în Transnistria. Acolo sunt și forțele separatiste și depozitul de armament de la Cobasna. Cumva ar reîmprospăta efectivele de trupe și ar fi în coasta Republicii Moldova. 

Moderator: Deci Rusia ocupă bucățica aceea de teritoriu, de unde nu mai vrea să plece strategic, iar Republica Moldova să zicem că e este pro-rusă la nivel guvernamental. Ce înseamnă asta? 

Șerban Filip Cioculescu: Înseamnă că segmentul pro-român va avea mari probleme, în sensul că vor începe presiuni, persecuții și probabil că foarte mulți dintre românofoni vor veni aici, vor fugi către Uniunea Europeană, oameni care nu vor accepta să fie sub cizma rusească. Așadar s-ar putea să fie un exod poate nu la fel de mare ca al ucrainenilor, dar în orice caz e o situația catastrofală. Și așa țara este deja depopulată, iar o bună parte din segmentul cultivat, școlit a plecat din Moldova. Ați văzut că Diaspora a votat altfel. Acolo opțiunea Maia Sandu și Uniunea Europeană a fost covârșitoare. E clar că acolo este alt tip de oameni. Ar mai pleca și aceia puțini care susțin integrarea europeană și opțiunea pro-românească, după aia chiar că riști să ajungi cu o populație aproape total rusificată sau dependentă de Rusia. 

Moderator: Adică ar putea fi un nou Belarus acolo. 

Șerban Filip Cioculescu: Ar putea fi, adică un regim marionetă. Și chiar dacă Maia Sandu va câștiga, riscă să piardă pârghiile cu care deține puterea. Pot fi incidente. Rușii sunt experți la a genera incidente, rebeliuni, conflicte etnice, îi pot agita pe cei din Găgăuzia, pe cei din Transnistria. Au oameni infiltrați. Să fiți sigur că serviciile au oamenii lor infiltrați. Da, într-adevăr, moldovenii fac săracii tot efortul - și armata lor și serviciile - dar sunt capabili să se opună infiltrărilor rusești, folosirii de cai troieni, de metode de subversiune, având totodată armata rusă în Transnistria, una mult mai numeroasă decât cele câteva mii de soldați transnistreni, așa-ziși peacekeeperi care sunt acolo.

Moderator: Eu continui acest scenariu negru. Ca să dea o mână de ajutor, Rusia ar putea trimite trupe în Republica Moldova pro-rusă? Luăm în calcul și asta?

Șerban Filip Cioculescu: Depinde. Știți cum e, dacă nu ești chemat în ajutor de Guvernul de acolo ești invadator, dar eu îmi pot imagina un guvern pro-rus care zice: "Ajutați-ne că românii au generat-o rebeliune". Și atunci dacă ești chemat legitim de Guvern, zici că ești forță care a venit să pacifice, să ajute. Și te pomenești că rusul nu mai pleacă de bună voie de acolo. Și sunt buni la a provoca incidente. Vor provoca, vor reuși să provoace incidente de genul ăsta. Este cel mai rău scenariu. Trebuie să nu-l ocolim. 

Moderator: De aceea le explicăm oamenilor de ce alegerile din Moldova sunt atât de importante.

Șerban Filip Cioculescu: Deci este important și să rămână Maia Sandu și să fie și o guvernare pro-europeană, adică să nu fie coabitare între ea și un regim finanțat și controlat de ruși, căci nici acesta nu e un scenariu ok. Este republică că parlamentară. Maia Sandu are prerogative de politică externă și în ceea ce privește armata. (...) În plan intern vor fi conflicte etnice, violențe, conflicte comunale, haos. 

Moderator: Mulți oameni din România vor zice "domne', este la ei acolo". 

Șerban Filip Cioculescu: Da, mă tem că mulți oameni așa vor zice, că "hai domne' să securizăm frontiera". 

Moderator: Vreau să știu de la dumneavoastră: ce problemă ar fi pentru noi faptul că brusc avem o graniță comună cu acest stat invadator? 

Șerban Filip Cioculescu: Este o problemă, în primul rând pentru că Republica Moldova e un stat soră sau frate. Avem acolo comunitatea românească, i-am ajutat, am investit în ei, i-am sprijinit. E ciudat să zici că nu-ți mai pasă dintr-o dată. Și pe urmă se pune problema refugiaților pe care trebuie să-i acomodezi, să le găsești un adăpost, mâncare, să-i ajuți. Sunt multe probleme umanitare. Poate să fie dezastru umanitar acolo. Poate să fie ca în Bosnia cu masacre. Atunci ce vei face? Știți că există acea responsabilitate de a interveni. Dar dacă trimite România forțe acolo, cine ne cheamă? Guvernul local poate să zică că nu a solicitat și atunci nu poți interveni, pentru că pari invadator. Trebuie să respecți dreptul internațional. 

Moderator: Asta voiam să vă întreb. România ce poate să facă? Poate să trimită trupe acolo?

Șerban Filip Cioculescu: La cererea Guvernului sau autorităților moldovenești, teoretic poți trimite în ajutor. E autoapărare. Conform Cartei ONU, statele au voie să aplice autoapărarea singure sau în colectivitate, însemnând alianță sau securitate colectivă. Așadar statele au voie să cheme în ajutor. 

Moderator: Și ați vedea trupe NATO.

Șerban Filip Cioculescu: Moldova nu e stat NATO. NATO nu are nicio obligație. 

Moderator: Dar România...

Șerban Filip Cioculescu: Știți care este problema? Dacă noi intrăm acolo și rușii ne amenință, eu știu ce o să zică alte state NATO? O să zică: "Dar ce ați căutat acolo? Până la urmă nu e teritoriul NATO. Adică voi vreți ajutor? Vă ajutăm dacă este atacată România, dar ce ați căutat acolo? Cumva e țară NATO?". Deci nu faci de capul tău, ci trebuie să te coordonezi pentru că după aia ajungi să ceri ajutor și, după cum știți, în Consiliul Nord-Atlantic se votează cu unanimitate. Apare o altă țară care poate să zică: "Ce a căutat România acolo? Cine i-a chemat?". Și în cazul în care te cheamă Guvernul Republicii Moldova trebuie să-ți informezi partenerii, aliații din NATO, să le spui "am primit o cerere" și să vezi ce spun fiecare, pentru că implică riscul de război. E foarte incertă situația. Nici nu știu dacă există o formă de planificare. Ar putea să existe, dar acestea nu sunt chestiuni publice. Nu știm ce a spus România la NATO, dacă a discutat, respectiv dacă le-a zis "măi oameni buni, vedeți că noi s-ar putea să avem problema asta, pentru că nu-i putem lăsa pe moldoveni complet neapărați". Nu știm ce se discută. Sunt discuții confidențiale, secrete în Consiliul Nord-Atlantic. 

Moderator: Dar pe termen lung ce înseamnă asta dincolo de Moldova? Moldova pică, e rusificată, vreme de 5-6-7 ani de zile Moscova se ocupă să-și pună lucrurile în ordine acolo. 

Șerban Filip Cioculescu: Înseamnă epurări, arestări, persecuții, infiltrări de agenți. Vă dați seama, sunt specialiști. 

Moderator: Ce ar fi pentru România și Uniunea Europeană să aibă acest vecin de-a dreptul, să nu mai aibă zona asta tampon? Ce o să se întâmple?

Șerban Filip Cioculescu: În primul rând este un eșec pentru politica de vecinătate a Uniunii Europene, pentru că UE a lansat în 2003 acel program European Neighbourhood Policy care prevedea pârghii pentru stabilizare, securitate, cooperare, să transformi vecinătatea într-o zonă bine guvernată, democratică, fără a le promite neapărat aderarea. Uitați acum că totuși Ucraina și Moldova, și pe o perioadă inclusiv Georgia, au fost sau sunt în cărți pentru integrare, deci e mai mult decât un simplu neighbourhood. Ai și Parteneriatul Estic pe care Polonia și Suedia l-au lansat și a fost asumat de UE. Deci ar fi un eșec foarte mare pentru că Uniunea Europeană operează cu instrumente soft. Instrumentele ei sunt ajutorul economic, sprijinul legal, propagarea valorilor, buna guvernanță și îți vine rusul cu arma, cu hard power. Uniunea Europeană și ea își creează treptat o politică de securitate și de apărare - dar de fapt știe orice fel de analist politic și militar că depindem de NATO. Fără NATO nu am fi deloc siguri, pentru că Uniunea Europeană este la început pe latura asta. NATO asigură de fapt apărarea și securitatea colectivă și trebuie să fie unanimitate. Uniunea Europeană încă e la nivelul mai mult de misiuni de menținere a păcii. Sunt misiuni UE prin Bosnia, prin țări africane, prin Macedonia, care nu sunt misiuni de luptă. Dar, atenție, în Tratatul de la Lisabona, care e probabil cel mai important tratat al UE - intrat în vigoare în 2009 - există o clauză de solidaritate și o clauză de apărare colectivă. Deci Uniunea Europeană are o clauză de apărare colectivă, unde spune că dacă un stat membru este atacat de un stat terț din afară, celelalte sunt datoare să intervină. E la fel de constrângătoare ca Articolul 5 al NATO. Problema este cine și cum va face asta, căci nu există deocamdată o armată comună europeană.

Moderator: Adică nu respingeți de tot scenariul în care Rusia ar putea declanșa un război în zona. 

Șerban Filip Cioculescu: Nu, pentru că gândiți-vă că foamea vine mâncând. Dacă Rusia va învinge Ucraina, va profita de orice fel de oportunitate și pentru ea Moldova e importantă, pentru că este un pinten în coasta UE. Plus că va ține și Ucraina într-un fel de clește, adică dacă îi iei Ucrainei estul și vrei să ții în control și zona de vest, atunci controlezi Moldova și atunci îi obligi pe ucraineni să-și împartă forțele și să îi ții ca într-un fel de menghină acolo. 

Vedeți video de la minutul 14: 



"Podul" este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.

Dacă v-a plăcut articolul vă invităm să vă alăturați cu un like comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook Podul.

Acest articol este proprietatea Podul.ro și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a continutului se poate face DOAR cu citarea sursei și cu LINK ACTIV către pagina acestui articol.