Agenția Relații Interetnice a comunicat, urmare a unei solicitări Podul.md, despre numărul și situația etno-culturală a etnicilor germani din R.Moldova. Conform instituției guvernamentale, numărul total al germanilor din fosta Basarabie rămași între Prut și Nistru, dar și al celor care s-au stabilit ulterior în actuala R.Moldova este de 1.616 persoane. 

Deși germanii reprezintă o comunitate deloc numeroasă, totuși aceștia joacă un rol important în promovarea culturii românești și germane în Basarabia noastră. Germanii sunt implicați activ în organizarea și desfășurarea unor evenimente de importanță națională și locală, aducându-și totodată propria contribuție la valorificarea identității de limbă și cultură germană. 

Vă prezentăm, mai jos (inclusiv foto), răspunsul Agenției Relații Interetnice: 

“Conform datelor recensământului din 2014, pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate 1.616 persoane care s-au identificat ca etnici germani. În prezent, pe lângă ARI sunt acreditate două asociații, care promovează cultura, limba și tradițiile etnicilor germani din țară, reprezentând comunitatea germanilor în Republica Moldova:

– Comunitatea Germanilor ,,Einigkeit” din mun. Chișinău. (Președinte – Dragan Valentin)

– Casa Germană ,,HOFFNUNG”. (Președinte Iuriev Tatiana)

În Republica Moldova funcționează organizații municipale ale germanilor și în municipiile Bălți și Cahul. Președinții organizațiilor etnoculturale republicane sunt membri ai Consiliului Coordonator a organizațiilor etnoculturale acreditate pe lângă ARI, participând activ la examinarea chestiunilor pe dimensiunea relațiilor interetnice și a funcționării limbilor pe teritoriul pe teritoriul Republicii Moldova. Activitatea organizațiilor etnoculturale a etnicilor germani este orientată spre păstrarea și dezvoltarea limbii germane, a culturii, istoriei, tradițiilor și obiceiurilor acestora în Republica Moldova, contribuind la viața culturală a populației de etnie germană din țară. Un aspect pozitiv îl reprezintă activitatea școlii duminicale de pe lângă Casa Germană ,,Hoffnung” cu studierea aprofundată a limbii germane pentru copii, lecțiile au loc de 3 ori pe săptămână. De la fondare, ,,Hoffnung” organizează cursuri pentru adulți și copii de studiere a limbii germane, cursuri la care participă anual circa 100 de persoane. Primul profesor de limba germană a fost Tamara Revenko, iar în prezent limba germană este predată de profesorii Tatiana Lungu și Olga Kazaciok. Un mare suport în învățarea limbii germane îl reprezintă biblioteca de pe lângă Casa Germană ,,Hoffnung”, care dispune de peste 4.000 de cărți în limba germană. Organizațiile etnoculturale ale germanilor contribuie la viața social-culturală a etnicilor germani din R. Moldova. Cu sprijinul ARI, pe teritoriul țării au loc diverse evenimente culturale cu participarea organizațiilor etnoculturale ale germanilor: Festivalul etniilor (organizat tradițional în a treia duminică din luna septembrie), Ziua Independenței Republicii Moldova (27 august), Sărbătoarea Limba română (31 august), etc. 

Organizațiile etnoculturale ale germanilor acreditate pe lângă ARI colaborează cu germanii din Ucraina și România, realizând împreună proiecte educaționale, multiculturale și sociale. Tematici a unor proiecte realizate de Casa Germană ,,Hoffnung”: ,,Identitatea germană”, ,,Tabără pentru copii”, ,,Sărbătoarea berii”, ,,Dialogul generațiilor”, ,,Relaxarea pensionarilor”, ,,Bucătăria – oglinda istoriei”, ,,DUALSTUDIUM”, ,,Dreptul”, ,,Sport”, etc., astfel se reflectă interesul sporit al organizației menționate de a-și valorifica cultura, arta și tradițiile. Referitor la întrebarea despre necesitatea elaborării unor politici care să stimuleze reîntoarcerea germanilor basarabeni și a urmașilor acestora, este o posibilitate care ar putea aduce beneficii comunității precum:

– revitalizarea culturală;

– atragerea de investiții;

– sprijin demografic;

– consolidarea relațiilor internaționale; 

Reiterăm că acest proces implică și provocări, cum ar fi interesul scăzut al etnicilor germani pentru revenire, integrarea socială ș.a.m.d. ARI va contribui la coeziunea socială și consolidarea relațiilor interetnice prin implementarea acestor politici. Aceste programe de politici ar trebui să fie suficient de atractive pentru a stimula reîntoarcerea basarabenilor de etnie germană acasă, în R. Moldova/Basarabia”.

Conform istoricului Mariana Hausleitner, specializată în istoria comunității germane din Basarabia, conferenţiară universitară la Freie Universität din Berlin, după ocuparea Basarabiei de către rușii sovietici, circa 93.000 de mii de etnici germani au fost evacuați din teritoriile românești dintre Prut și Nistru. Acest lucru a fost posibil ca urmare a înțelegerilor sovieto-naziste, iar organizația responsabilă de strămutarea germanilor noștri a fost Berlin Volksdeutsche Mittelstelle. Aceşti germani-basarabeni au primit în regiunile ocupate de Germania gospodăriile polonezilor care au fost deportaţi anterior. Cei mai mulţi basarabeni nu s-au simţit bine acolo, fiindcă nu stăteau împreună cu rudele lor şi foştii concetăţeni. Erau amestecaţi cu germanii strămutaţi din ţarile baltice. Pamântul l-au primit numai în arendă şi trebuiau să producă după un plan şi pentru preţuri stabilite de stat. Fiii celor strămutaţi au fost mobilizaţi pentru a lupta în divizile de SS organizate de oamenii lui Himmler. Când a ajuns Armata Roşie în Polonia în ianuarie 1945 a început evacuarea tuturor germanilor. 

Conform istoricului Vasile Ciobanu, pe listele de emigrare au fost trecute 93 318 nume. Doar două mii de persoane au mai rămas în Basarabia din vechea comunitate germană. Emigranții au fost duși spre Germania din Galați și din alte porturi dunărene, cu trenul și mai ales cu vapoarele, pe Dunăre. Ei au ajuns în lagăre de tranzit și apoi în teritoriile din Polonia ocupată. În ianuarie 1945, în fața înaintării armatelor sovietice, ei au trebuit să părăsească noile lor gospodării, împreună cu alte milioane de refugiați germani din Polonia și din Țările Baltice. Se estimează că cca 10 000 dintre germanii basarabeni nu au supraviețuit acestor grele încercări (detalii AICI). 

Ȋn timpul celui De-al Doilea Război Mondial au murit 10% din germanii din Basarabia. Ceilalţi s-au răspăndit în diverse regiuni din Germania de Vest şi Est. Între familile strămutate în 1940 şi izgonite în 1945 a fost şi cea a lui Horst Köhler care a fost preşedintele Germaniei între 2004 şi 2010. El a susţinut activitatea germanilor din Basarabia care sunt organizaţi în Bessarabiendeutscher Verein. Această organizaţie a constituit în 2009 o comisie istorică care a analizat daunele aduse de nazism populaţiei germane din Basarabia. S-a întocmit un grup de cercetare şi s-a editat o carte cu citate din presa timpului (detalii AICI).