În regiunea separatistă Transnistria nu mai sunt bani pentru pensii, salariile sunt plătite în rate, cu întârziere. Băncile au rămas fără lichidități. Bani pentru achitarea tranzitului de gaze nu mai sunt. Industria moare, iar exporturile au scăzut cu 60%. Tiraspolul a cerut Rusiei un ajutor financiar de 200 milioane de dolari, dar nu a primit nimic, arată o amplă analiză Deutsche Welle. 

Relația economică a Transnistriei cu Rusia a ajuns neglijabilă – exporturile regiunii transnistrene către Rusia au scăzut de la 252,9 milioane de euro în 2008 la doar 21,1 milioane de euro în 2024. UE absoarbe peste 78% din mărfurile produse în Transnistria în baza Acordului de Liber Schimb Moldova-UE, semnat în 2014. 

Șeful grupării separatiste, Vadim Krasnoselski, a instituit „regim special de criză economică de proporții”. Regimul separatist explică criza economică prin limitarea aprovizionării cu gaze a regiunii și reducerea veniturilor bugetare, după ce Chișinăul a încetat să mai cumpere curent din Transnistria din 1 ianuarie 2025. 

Pseudo-ministrul economiei de la Tiraspol, Serghei Obolonik, a anunțat recent șefii întreprinderilor din regiune că sectorul energetic este în colaps și că șanse pentru a ameliora situația în 2025 nu există. A dat vina pe sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei. Și ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a menționat că numărul mare de intermediari și dificultățile legate de plata pentru gaze din cauza sancțiunilor internaționale „creează o situație instabilă în ceea ce privește asigurarea cu gaze a regiunii transnistrene”. 

 Tiraspolul a cerut Rusiei un ajutor financiar de 200 milioane de dolari, dar nu a primit nimic. Oligarhul locale Viktor Gușan (proprietarul holdingului „Sheriff”), care controlează întreaga economie a Transnistriei, s-a văzut nevoit să finanțeze personal cu 35 de milioane de „ruble transnistrene” (echivalentul a 1,8 milioane de euro) bugetul Tiraspolului. A numit asta „ajutor caritabil”. Fără această intervenție, orașul Tiraspol ar fi fost deja paralizat. Transportul public ar fi rămas fără combustibil. 

Fără banii Chișinăului (achitați pentru curent), centrala de la Cuciurgan, controlată de regimul separatist, funcționează de opt luni în pierdere. Tarifele interne nu acoperă nici pe departe costurile de producere. 

Paranteză. Contul special de gaze al regiunii transnistrene nu mai este alimentat de câteva luni. Acest cont acoperea 55% din cheltuielile bugetului separatist. Până în ianuarie 2025, aici intrau plățile oamenilor pentru gaz și 85% din achitările Chișinăului pentru curentul achiziționat de la Cuciurgan - o centrală veche controlată de regimul separatist, ce funcționa cu gaz livrat gratis de Rusia. 

Veniturile oamenilor sunt mizere. Mulți își caută refugiu în partea dreaptă a Nistrului sau vin zilnic la muncă pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale. Populația se aprovizionează cu cele necesare tot de pe malul drept al Nistrului.  

Piramida separatistă de la Tiraspol a început să se prăbușească după ce Chișinăul a încetat să mai finanțeze regimul secesionist prin procurări de energie electrică și după ce Tiraspolul a fost somat de Chișinău să-și achite tranzitul de gaze (ceea ce nu a mai făcut niciodată în ultimii 35 de ani). Deși a ajuns pe marginea prăpastiei, regimul separatist încearcă să-și întindă la maximum capitularea, mizând pe faptul că ocupanții ruși vor sparge frontul în Ucraina și vor face, totuși, joncțiunea cu Transnistria. 

O altă miză o reprezintă alegerile parlamentare din 28 septembrie din Moldova, în urma cărora Kremlinul speră să prea controlul asupra Chișinăului și, prin intermediul unei guvernări loiale, să pună cetățenii moldoveni să finanțeze din nou regimul separatist de la Tiraspol.  

Chișinăul are deja semnale că Rusia va utiliza Transnistria în contextul alegerilor din septembrie: de la transportarea organizată la vot a alegătorilor cu viziuni pro-ruse din Transnistria – la organizarea unor provocări, inclusiv de ordin militar, menite să inducă frica în rândul electoratului de pe malul drept al Nistrului. 

Autorul analizei pentru Deutsche Welle, Vitalie Călugăreanu, arată că Rusia a declanșat colapsul Transnistriei pentru a destabiliza Republica Moldova în plan social, economic, politic și chiar militar. Scopul Kremlinului este de a utiliza electoral haosul pe care speră să-l provoace în Moldova. 

Analiza poate fi citită integral AICI 

Același autor al analizei expuse mai sus, arăta, tot pentru Deutsche Welle, într-o analiză anterioară că, deși este mai puțin vocal în prezent, regimul de la Tiraspol este, fără fisură, devotat Kremlinului.  

Potrivit premierului moldovean Dorin Recean, la alegerile din 28 septembrie 2025, Rusia vrea să instaleze la Chișinău o guvernare loială, pentru ca, prin intermediul acesteia, să-și crească prezența militară în Transnistria până la 10.000 de militari, ceea ce ar crește presiunea militară în sud-vestul Ucrainei și în coasta NATO. 

Conștienți, pe de o parte, de dependența economică totală a Transnistriei de deciziile Guvernului de la Chișinău și, pe de altă parte, de forța militară a Ucrainei, exponenții regimului separatist de la Tiraspol au devenit mai puțin gălăgioși, dar în continuare loiali Kremlinului.  

Revolta localnicilor crește însă. În timp ce ei nu-și mai primesc salariile, văd cum se dezvoltă, cu fonduri europene, localitățile de pe malul drept al Nistrului. Mai mult, au văzut cum, iarna trecută, administrația separatistă de la Tiraspol a refuzat un ajutor de 60 de milioane de euro din partea UE, condiționat prin respectarea unor drepturi și libertăți elementare ale omului. 

O revenire a Transnistriei la situația de „paradis fiscal” în care grupările oligarhice au exploatat enclava separatistă ținând localnicii izolați ca într-un muzeu sovietic nu mai este posibilă. În primul rând, pentru că gaz gratis în Transnistria nu va mai fi, iar fără gaz gratis centrala de la Cuciurgan (principala sursă de bani a separatiștilor) nu este rentabilă, deoarece este foarte veche și necompetitivă. Este un morman de fiare. În plus, având linia electrică de 400 kV Isaccea-Vulcănești-Chișinău, guvernul moldovean nu ar mai avea vreun motiv economic să cumpere curent de la Cuciurgan și să întrețină financiar regimul separatist de la Tiraspol. 

Un alt argument este că Republica Moldova și-a asumat aderarea la UE până în 2028-2030 iar procesele în acest sens au fost accelerate la maximum. Moldova va adera la UE indiferent dacă va fi soluționată problema transnistreană până în momentul aderării. Chișinăul a reușit să convingă Bruxellesul să ia în calcul aderarea în doi pași a Republicii Moldova la UE. Asta ar descuraja Rusia să mai întrețină enclava separatistă în Moldova, deoarece obiectivul Kremlinului este să mențină Moldova în sfera sa de influență prin intermediul Transnistriei. Mai multe detalii AICI