La începutul lunii aprilie, la invitația autorităților georgiene, un grup de deputați din Republica Moldova a efectuat o vizită oficială în Georgia, unde s-a întâlnit cu mai mulți oficiali. În urma acestei vizite, mai mulți parlamentari și-au împărtășit aprecierea față de transformările prin care a trecut această țară, prezentând-o drept un exemplu de succes pentru Moldova, în special pe plan economic. De asemenea, deputatul Vasile Costiuc, președintele Partidului „Democrația Acasă", care se declară unionist, a afirmat că: „ Da, vrem ca în Georgia! „Scenariul georgian!” Vrem o creștere economică de 10 la sută în ultimii cinci ani și vrem ca interesul național să fie pe primul loc. Oriunde există oportunități de a dezvolta economia, afacerile, de a crea locuri de muncă și de a atrage fonduri, Moldova trebuie să fie acolo”.

Deși acest subiect a trecut din atenția publică, el rămâne relevant, deoarece continuă să fie folosit în discursul politic al politicienilor proruși. Astfel, este important să înțelegem de ce nu ne dorim un model de creștere economică precum cel al Georgiei și de ce acesta nu este sustenabil și nici aplicabil pentru Republica Moldova. 

Unul dintre principalele argumente invocate este comparația dintre ritmul de creștere al Produsului Intern Brut. Într-adevăr, PIB-ul Georgiei a crescut în ultimii ani într-un ritm mult mai rapid decât cel al Republicii Moldova. Totuși, această creștere se datorează, în mare parte, faptului că Georgia a devenit o rută utilizată de Rusia pentru ocolirea sancțiunilor internaționale. 

Până la izbucnirea războiului din Ucraina, evoluția PIB-ului în Republica Moldova și Georgia era asemănătoare, fără diferențe semnificative. Odată cu declanșarea războiului, în 2022, situația celor două țări s-a schimbat considerabil. Republica Moldova a fost afectată de o amplă criză economică și energetică, care a dus la o scădere a PIB-ului de 5,9% în 2022. Efectele acestei crize se resimt și în prezent, deoarece economia încă nu a reușit să revină la nivelul de dinaintea războiului. 

În cazul Georgiei, evoluția PIB-ului a urmat o traiectorie diferită. În anul 2022, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, economia a crescut cu 11%. Deși ritmul de creștere s-a temperat în anii următori, Georgia a continuat să înregistreze în ultimii trei ani o creștere economică de peste 7% anual. 

Sursa: Word Bank și Biroul Național de Statistică

Așa cum am menționat anterior, această evoluție a fost determinată în mare parte de faptul că Georgia a devenit o rută utilizată de Rusia pentru ocolirea sancțiunilor internaționale. Georgia a devenit o importantă zonă de tranzit pentru mărfurile provenite din Europa și din alte state. Astfel, exporturile totale ale Georgiei au crescut cu 71,9%, de la 4,2 miliarde de dolari în 2021 la 7,3 miliarde de dolari în 2025

Sursa: Comtrade

La prima vedere, s-ar putea crede că toate mărfurile pe care Georgia le importă din statele din afara zonei CSI sunt reexportate direct în Rusia. În realitate, mecanismul funcționează diferit. Dacă analizăm perioada 2021–2025, observăm că exporturile Georgiei către Rusia au crescut cu doar 22,8%. 

Cu toate aceasta, o mare parte din aceste mărfuri sunt exportate către țările din spațiul post-sovietic, al căror beneficiar final este, în multe cazuri, Rusia. Din analiza datelor sunt două rute comerciale importante prin care funcționează acest mecanism.

Cea mai importantă rută este Kârgâzstanul, unde exporturile Georgiei au crescut cu 4.778,9%, de la doar 31 milioane de dolari în 2021 la 1,5 miliarde de dolari în 2025, cea mai mare creștere fiind înregistrată începând cu anul 2023. De asemenea, aproximativ 95% din totalul exporturilor către această țară este reprezentat de autoturisme.

A doua rută ca importanță este Kazahstanul, unde exporturile au crescut cu 846,1%, de la 96 milioane de dolari în 2021 la 910 milioane de dolari în 2025. Și în acest caz, autoturismele domină structura exporturilor, reprezentând aproximativ 86% din total.

Sursa: Calculele autorului în baza datelor Comtrade

Astfel, după introducerea sancțiunilor împotriva Rusiei, Georgia a devenit un important centru de reexport al automobilelor, înlocuind Rusia în acest lanț comercial. Acest mecanism este utilizat deoarece nu încalcă formal sancțiunile, întrucât restricțiile se aplică exporturilor directe către Rusia, nu și către aceste state, chiar dacă beneficiarul final este piața rusă. 

Acest model de creștere nu este sustenabil, deoarece este determinat de sancțiunile impuse Rusiei și de rolul Georgiei ca punct logistic pentru ocolirea acestora. Odată cu încheierea războiului și reducerea sancțiunilor, pierderea acestor avantaje conjuncturale va afecta negativ exporturile și, implicit, ritmul de creștere al economiei georgiene. 

Și acest model nu poate fi aplicat în Republica Moldova, deoarece, în primul rând, contextul este diferit, iar între Republica Moldova și Rusia se află Ucraina, cu care avem relații bune și care nu poate fi utilizată ca rută de tranzit pentru ocolirea sancțiunilor. De asemenea, Republica Moldova are legături economice strânse cu Uniunea Europeană și cu România, care reprezintă principala destinație a exporturilor noastre. 

Chiar dacă am urma modelul Georgiei, așa cum susțin politicieni proruși, inclusiv Vasile Costiuc, acest lucru ar însemna să întoarcem spatele Uniunii Europene și României, precum și relațiilor economice construite de-a lungul mai multor ani. De asemenea, o astfel de decizie ar afecta credibilitatea Republicii Moldova în fața investitorilor internaționali. 

Iar dacă, așa cum afirmă deputatul, „interesul național trebuie să fie pe primul loc”, atunci, pentru noi, aceasta înseamnă consolidarea relațiilor cu partenerii care au sprijinit în mod constant dezvoltarea Republicii Moldova, și nu asumarea unui model economic conjunctural, dependent de sancțiuni și de un conflict militar, care nu oferă garanții pentru o dezvoltare sustenabilă pe termen lung. 

_{Silviu Plopa este jurnalist economic la BusinessClass.md și student în anul al II-lea de masterat în Finanțe Publice și Fiscalitate, la Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM). Este președinte al Ligii Studenților din Basarabia și expert economic asociat la IDIS „Viitorul”.}