O lege privind comemorarea victimelor foametei organizate de către regimul sovietic de ocupație în anii 1946–1947, elaborată de Consiliul Memoriei și promovată de Ministerul Culturii al Republicii Moldova, se află într-un stadiu avansat și urmează să treacă ultimele avizări interministeriale, autoritățile de la Chișinău mizând pe adoptarea acesteia în luna aprilie de către Parlamentul Republicii Moldova. Legea ar urma să recunoască oficial atrocitățile comise în perioada foametei din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și să interzică negarea acestora, transmite Radio Chișinău.

Anunțul în legătură cu adoptarea măsurii legislative a fost făcut marți, la Parlamentul European, de secretarul de stat în Ministerul Culturii Corneliu Cirimpei, cu ocazia inaugurării expoziției „Marea Foamete în Moldova Sovietică, 1946–1947: Făptași, Victime și Amploare”, organizată de europarlamentarul Eugen Tomac în colaborare cu Arhivele Naționale ale Republicii Moldova.

„Foametea organizată de regimul sovietic în 1946-1947 a luat viața a peste 200.000 de oameni, iar alți 400.000 au rămas cu sechele pe viață. Documentele expuse demonstrează intenția, organizarea. A fost o crimă cu premeditare.

Drama românilor dintre Prut și Nistru din 1946–1947 este prea puțin cunoscută în Europa. De aceea, am fost cu atât mai onorat să prezint această expoziție cutremurătoare 𝗣𝗿𝗲𝘀̦𝗲𝗱𝗶𝗻𝘁𝗲𝗶 𝗣𝗮𝗿𝗹𝗮𝗺𝗲𝗻𝘁𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗘𝘂𝗿𝗼𝗽𝗲𝗮𝗻, 𝗥𝗼𝗯𝗲𝗿𝘁𝗮 𝗠𝗲𝘁𝘀𝗼𝗹𝗮, care a acceptat fără ezitare invitația și a dorit să afle fiecare detaliu. Am parcurs împreună toate cele 24 de panouri care documentează cu rigurozitate cauzele, amploarea și consecințele acestei tragedii, pe baza documentelor de arhivă, a fotografiilor și a mărturiilor din acea perioadă.

Le mulțumesc colegilor mei europarlamentari, Siegfried Muresan și Dan Barna, secretarului de stat din cadrul Ministerului Culturii al R. Moldova, Corneliu Cirimpei, Ambasadoarei României la UE, doamna Iulia Matei și Ambasadoarei R. Moldova la UE, doamna Daniela Morari, precum și tuturor invitaților de la Chișinău și București care ne-au fost alături astăzi.

Mulțumesc în mod deosebit Agenției Naționale a Arhivelor din R. Moldova, domnului Igor Cașu și doamnei Maria Gogu-Zinovii pentru colaborarea ireproșabilă și întregul efort.

Regimurile totalitare au știut întotdeauna să îngroape adevărul. Prin urmare, o astfel de expoziție în inima Uniunii Europene este mai mult decât necesară. Nu pentru a ne răzbuna, ci pentru a ne aminti ce se întâmplă atunci când statul devine mai puternic decât dreptul oamenilor de a trăi.

Am continuat această reflecție și în cadrul dezbaterii organizate la Parlamentul European, ca o prelungire firească a discuției deschise la inaugurarea expoziției. Le mulțumesc istoricilor veniți de la Chișinău pentru intervențiile lor profunde, bine documentate și necesare, care au adus mai multă claritate asupra uneia dintre cele mai dureroase pagini din istoria românilor dintre Prut și Nistru.

Le mulțumesc colegilor mei europarlamentari, Gheorghe Falcă, Vlad Voiculescu, Maria Grapini, Virgil Popescu și Cristian Terhes, precum și domnului Viorel Cibotaru, Ambasadorul R. Moldova în Regatul Belgiei pentru că au acceptat invitația de a participa la această dezbatere și de a contribui la o discuție necesară despre asumarea trecutului și condamnarea regimurilor totalitare.

Adevărul trebuie cunoscut!”, a scris Eugen Tomac într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Corneliu Cirimpei a afirmat că inițiativa legislativă vine să acopere un gol în recunoașterea oficială a tragediei, în condițiile în care Parlamentul de la Chișinău a condamnat anterior Holodomorul din Ucraina, dar a abordat limitat foametea din RSS Moldovenească. El a subliniat că foametea a afectat atât populația majoritară, cât și minorități etnice precum găgăuzii și bulgarii și a evidențiat lipsa documentelor istorice, ceea ce face esențială colectarea mărturiilor supraviețuitorilor. „Ne-a rămas foarte puțin timp pentru a valorifica memoria orală a celor care au trăit acea perioadă”, a spus Cirimpei.

La inaugurarea expoziției care  documentează foametea din 1946–1947, au prezenți eurodeputați din toate grupurile politice a PE și președinta Legislativului European Roberta Metsola.