Parlamentul European se reunește de luni până joi în sesiune plenară, la Strasbourg, pe ordinea de zi a plenului deputaților europeni regăsindu-se prioritățile summitului Consiliului European de primăvară, încercările Rusiei de a deraia traiectoria pro-europeană a Republicii Moldova, în timp ce europarlamentarii vor adopta și trei legi pentru a atinge obiectivul climatic din 2030, scrie siteul caleaeuropeană.ro

„În urma recentelor proteste de stradă și avertizări cu privire la o lovitură de stat, eurodeputații vor dezbate marți seara provocările cu care se confruntă țara candidată la UE”, arată siteul oficial al Parlamentului European. Detalii AICI

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avertizat recent că Rusia dorește să organizeze o lovitură de stat în țara sa, inclusiv prin sabotaj și prin stimularea tulburărilor civile, ca o modalitate de a opri procesul de integrare a țării în UE.

Fiind una dintre cele mai sărace tări din Europa, Moldova a suferit în special din cauza tulburărilor politice și economice din cauza invaziei Rusiei în Ucraina, inclusiv a protestelor de stradă din capitala Chișinău. De asemenea, trebuie să facă față situației din statul separatist pro-rus Transnistria, unde Rusia are o prezență militară, mai arată instituția europeană.

O rezoluție va fi supusă la vot într-o sesiune plenară viitoare.

Context. Autoritățile de la Chișinău au dezvăluit, duminică, dejucarea unei situații complexe, parte a unui plan mai amplu organizat de Rusia pentru destabilizarea Republicii Moldova. Șeful Inspectoratului General al poliției moldovene, Viorel Cernăuțeanu, a precizat, într-o conferință de presă, că s-a reușit destructurarea unei rețele alcătuite din „10 grupe a câte 5-10 persoane”, racolate „din rândul celor cu antecedente penale și sportivilor”, rețea coordonată de un agent al serviciilor secrete ruse. Scopul rețelei era organizarea  „unor acțiuni de destabilizare pe teritoriul Republicii Moldova în timpul protestelor care urmează să aibă loc, inclusiv pentru ziua de azi (duminică)” a spus Viorel Cernăuțeanu. În cadrul protestelor urmau să fie folosite inclusiv „persoane fără discernământ”, iar agitatorii ar fi urmat să primească 10.000 de dolari, fiecare. Detalii AICI

Anterior, la sfâșitul săptămânii trecute, Statele Unite au acuzat Rusia că încearcă să destabilizeze Republica Moldova și au declarat că vor ajuta țara est-europeană să lupte împotriva unor astfel de încercări prin schimbul de informații și prin furnizarea de alt tip de asistență, a anunțat Casa Albă, citată de Reuters.

Statele Unite sunt de acord cu opinia președintelui moldovean Maia Sandu că nu există o amenințare militară iminentă din partea Rusiei, dar îi împărtășesc îngrijorarea că Moscova încearcă să destabilizeze țara sa pentru a instala un guvern mai pro-rus, a declarat John Kirby, purtătorul de cuvânt al Casei Albe pentru securitate națională, în cadrul unui briefing.

„Pe măsură ce Republica Moldova continuă să se integreze în Europa, credem că Rusia caută opțiuni pentru a slăbi guvernul moldovean, probabil cu scopul final de a vedea o administrație mai favorabilă Rusiei în capitală (n.r. – la Chișinău). Mai exact, actorii ruși, unii cu legături actuale cu serviciile secrete rusești, caută să organizeze și să folosească protestele din Moldova ca bază pentru a fabrica o insurecție împotriva guvernului moldovean”, a spus Kirby.

În cadrul reuniunii de la Bruxelles, din această săptămână, șefii de stat sau de guvern se vor concentra pe cele mai recente evoluții din războiul Rusiei împotriva Ucrainei și pe sprijinul continuu al UE pentru Ucraina, pe competitivitate, piața unică, modalitățile de stimulare a economiei UE și pe aspecte legate de energie.

Într-o rezoluție adoptată la 16 februarie, eurodeputații și-au reafirmat sprijinul pentru acordarea de asistență militară Ucrainei atât timp cât este necesar și au cerut statelor membre să ia în considerare în mod serios livrarea de avioane de luptă și elicoptere occidentale, sisteme de rachete adecvate și creșterea substanțială a livrării de muniții către Kiev.

Într-o altă rezoluție adoptată în aceeași zi, eurodeputații au declarat că UE trebuie să își asume rolul de lider în domeniul tehnologiilor energetice curate, să își îmbunătățească baza industrială și să producă locuri de muncă de înaltă calitate și creștere economică pentru a atinge obiectivele Pactului verde. Aceștia au solicitat Comisiei să lucreze la planurile de redistribuire, relocare și relocalizare a industriilor din Europa.

PE va adopta noi norme privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură, reducerea emisiilor și revizuirea rezervei pentru stabilitatea pieței.

În urma unei dezbateri ce va avea loc luni, Parlamentul va vota marți asupra acordurilor la care s-a ajuns cu țările UE la sfârșitul anului 2022 cu privire la trei acte legislative care fac parte din pachetul „Pregătiți pentru 55 în 2030”. Acesta este planul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, în conformitate cu Legea europeană a climei.

CItește și: VIDEO/FOTO. Noi tentative de destabilizare, desfășurate de ruși la Chișinău: Proteste cu îmbrânceli și dubioși, alerte false cu bombă și trasee blocate