Actualitate Internă

Judecătorul federal american Mark Wolf arată de ce R.Moldova ar avea nevoie de o Înaltă Curte Anticorupție pe modelul Ucrainei. Cât de rapid ar putea fi înființată o astfel de instituție atât de necesară pentru ca marile dosare să nu mai fie tergiversate de magistrați corupți

Judecătorul federal american Mark Wolf arată de ce R.Moldova ar avea nevoie de o Înaltă Curte Anticorupție pe modelul Ucrainei. Cât de rapid ar putea fi înființată o astfel de instituție atât de necesară pentru ca marile dosare să nu mai fie tergiversate de magistrați corupți

Într-un interviu acordat Radio Europa Liberă, judecătorul federal american Mark Wolf a arătat de ce ar fi mare nevoie în R.Moldova de înființarea unei Înalte Curți Anticorupție pe modelul adoptat de Ucraina, în 2018.

Magistratul american, o somitate mondială în materie de anticorupție, spune că însăși președinta Maia Sandu i-a vorbit despre această posibilitate în 2022, la Conferința internațională de Securitate de la München, din Germania.

Cât de repede ar putea fi puse bazele unei asemenea instituții și de ce este ea necesară în condițiile în care în Moldova, ca și în Ucraina, există în acest moment instituții specializate în lupta anticorupție?

Precizările lui Mark Wolf:

„ Sunt liderul Inițiativei Internaționale pentru Integritate. Misiunea acestei Inițiative este de a ajuta la întărirea cadrului necesar pentru pedepsirea cleptocraților, a liderilor corupți. Suntem cunoscuți mai ales pentru campania pe care am lansat-o în vederea înființării unei Curți Internaționale Anticorupție.

În 2016, în Panama, în cadrul unui program anti-corupție, l-am întâlnit pe Iehor Sobolev, președintele Comisiei parlamentare anticorupție din Ucraina. El mi-a vorbit despre interesul Kievului pentru înființarea unei Curți Anticorupție. Un plan sprijinit masiv de comunitatea donatorilor internaționali, FMI, Banca Mondială, UE și Statele Unite. Dar neagreat atunci de președintele Petro Poroșenko.

Inițial l-am ajutat pe Iehor [Sobolev] să negocieze cu Banca Mondială, cu FMI, cu membri ai Congresului american, să obțină sprijin pentru idee și finanțare.

Crearea unei Curți Anticorupție era foarte importantă pentru Ucraina. Existau deja Biroul Național Anticorupție, NABU și o procuratură anticorupție, SAPO care-și înaintau însă dosarele în tribunale naționale percepute drept extrem de corupte. Și cred că așa erau. (...)

În cazul Ucrainei, după ce au ales judecătorii, a durat cam șase luni până au început să examineze dosare.

În cazul Moldovei, depinde mult de circumstanțele locale. Dacă se adoptă legea, dacă există finanțare, dacă în timp ce se aleg judecătorii, se găsește și un sediu corespunzător...Inițial în Ucraina, judecătorii lucrau într-un sediu total nepotrivit, era prea mic, nu se putea asigura securitatea. Până ce președintele Curții Anticorupție s-a adresat președintelui [ucrainean Volodimir] Zelenski să-i ceară un sediu adecvat, și l-a obținut. Așadar, sunt lucruri care pot fi făcute în paralel, cum este selectarea judecătorilor și găsirea unui sediu potrivit.

Înțeleg că acum în Moldova este și un nou Procuror Anticorupție din Statele Unite.

Ca să funcționeze Curtea, trebui să fie și dosare pregătite temeinic, pregătite de o persoană cu suficientă experiență și cunoștințe despre corupția la nivel înalt. Toate aceste elemente determină cât durează până ce Curtea este funcțională, la care se adaugă voința sau lipsa de voință politică.

Experiența din Ucraina, din fericire, nu când vine vorba de Curtea Anticorupție, ne arată că la insistențele donatorilor externi s-au creat o serie de instituții anticorupție, care însă au fost „populate” cu persoane care nu erau dedicate misiunii, din contra, încercau să o saboteze.” (...)

„O Curte Anticorupție a fost vitală pentru Ucraina și înțeleg că ar fi vitală și în Moldova pentru că - din câte am înțeles, nu este experiența mea directă - pentru că judecătorii din Moldova, foarte mulți dintre ei sunt percepuți - pe drept se pare - drept foarte corupți.

Chiar dacă ai anchetatori care strâng dovezi concludente despre un caz de corupție la nivel înalt și procurori anticorupție dispuși și capabili să întocmească dosare bune, acestea pot să ajungă în fața unui judecător corupt și atunci nici cazul nu este judecat corect, nici rezultatele nu corespund așteptărilor. De aceea este nevoie de o curte specializată.

Actul de justiție este un sistem în care judecătorii joacă un rol cheie, la fel ca anchetatorii și procurorii. Dacă un element din acest sistem nu funcționează, întreg sistemul este disfuncțional.”

Interviul poate fi citit integral AICI

Mark Lawrence Wolf, 76 de ani, este judecător federal la Curtea Districtuală a Statelor Unite pentru Districtul Massachusetts și fondator și președinte al Integrity Initiatives International.

În 2016, Wolf, judecătorul Richard Goldstone și alți colegi de-ai săi au format Integrity Initiatives International (III) pentru a combate marea corupție, cunoscută și sub numele de "cleptocrație". 

Misiunea III este de a „consolida aplicarea legilor penale pentru a pedepsi și descuraja liderii care sunt corupți și care încalcă în mod regulat drepturile omului și de a crea oportunități pentru ca procesul democratic să îi înlocuiască (pe corupți) cu lideri dedicați ideii de a servi intereselor cetățeanului".

Pentru a realiza acest lucru, III pledează pentru crearea unei Curți Internaționale Anticorupție (IACC), un concept pe care Wolf l-a propus pentru prima dată în 2014 în articole pentru Brookings Institution și The Washington Post. 

În mai 2022, aproape 300 de lideri mondiali, inclusiv peste 30 de laureați ai Premiului Nobel, peste 40 de foști președinți și prim-miniștri, din peste 80 de țări, au semnat o declarație în sprijinul înființării IACC. 

IACC ar urma să aplice legile naționale anticorupție existente sau un nou corespondent internațional al acestora, împotriva cleptocraților. 

IACC ar fi ultima instanță de judecată care ar pronunța hotărârile definitive. Urmărirea penală în cadrul IACC ar duce, în multe cazuri, la încarcerarea cleptocraților condamnați și, astfel, ar crea oportunitatea ca procesul democratic să înlocuiască penalii cu lideri onești. 

IACC ar avea, de asemenea, potențialul de a recupera, reorienta și repatria bunurile furate prin sentințe care includ ordine de restituire în cauzele penale și hotărâri în cauzele civile intentate de denunțători, din care o mică parte ar fi folosită pentru a finanța Curtea însăși. IACC ar avea nevoie de 20 până la 25 de țări reprezentative pentru a fi eficientă, atâta timp cât acestea includ unele centre financiare prin care cleptocrații spală adesea veniturile provenite din corupție, precum și țări în care cleptocrații își investesc și își cheltuiesc averea.

Pe lângă IACC, Wolf și III au sprijinit eforturile naționale anticorupție, cum ar fi Înalta Curte Anticorupție din Ucraina, pentru care Wolf a oferit recomandări de experți și i-a orientat pe judecătorii ucraineni.

"Podul" este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.

Dacă v-a plăcut articolul vă invităm să vă alăturați cu un like comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook Podul.

Acest articol este proprietatea Podul.ro și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a continutului se poate face DOAR cu citarea sursei și cu LINK ACTIV către pagina acestui articol.