Candidatul PAS la Primăria Chișinău, Lilian Carp, detaliază proiectele prin care vrea să scoată capitala din dezastrul în care a dus-o primarul pro-rus Ivan Ceban. Pe parcursul emisiunii #raport, realizată de jurnalistul Nicolae Chicu pentru publicația Podul.md, Lilian Carp precizează că obiectivul său principal va consta în reamenajarea curților de bloc, ceea ce, în viziunea acestuia, va rezolva parțial și problema parcărilor în Chișinău.

"Astăzi curțile de bloc dacă se reabilitează, eu vă asigur că pot încăpea de două ori mai multe mașini decât încap astăzi. De aceea curțile de bloc reprezintă proiectul numărul unu care cu care trebuie să începem lucrările în Chișinău", explică Lilian Carp. 

De asemenea, pentru a decongestiona traficul rutier, Lilian Carp propune o abordare multidimensională: construirea unor pasaje pe mai multe nivele pentru traversarea nodurilor rutiere, proiect care trebuie implementat în tandem cu reforma transportului public - ceea ce include diminuarea semnificativă a tarifelor prin crearea posibilității de a fi cumpărate bilete / timp, nu per călătorie. Nu în cele din urmă, candidatul PAS are în plan construirea de parcări supraetajate. 

Nicolae Chicu: Sloganul lui Lilian Carp în această campanie este "Să facem un oraș mai confortabil!". În 2019, Ivan Ceban scria pe toate panourile publicitare "Voi face un Chișinău smart". Cât e de smart, deja vedem. Ce ar însemna un oraș confortabil din punctul dvs. de vedere? 

Lilian Carp: Totul începe de la curtea în care tu locuiești. De aici începe confortul. Dacă mergem la pas, putem observa că 70% din curțile de bloc arată ca un dezastru. E o lipsă de terenuri de joacă, asfaltul e cu gropi. Este pe strada Cuza Vodă o groapă pe care o cunosc de un deceniu. Totul începe de la confortul din ogradă. Aceasta va fi prioritatea numărul unu. În al doilea rând, va fi traficul rutier, mobilitatea urbană. Astăzi, Chișinăul se înădușă în ambuteiaje kilometrice. Viteza de deplasare astăzi în Chișinău este de 16-17 km / oră. Astăzi avem 346 de mii de mașini - unități de transport - în Chișinău. În anul 2030, conform estimărilor, vor fi peste 500 de mii. Și aceleași drumuri rămân... Sunt noduri rutiere care trebuie să rezolve problema pentru a crește fluiditatea circulației. Din păcate, în acest domeniu nu s-a făcut nimic. 

Nicolae Chicu: Am văzut o postare de-a dvs. despre nodul rutier necesar la cercul de la Tutun-CTC. Acolo e o aglomerație enormă. În fiecare zi oamenii stau în ambuteiaje. De ani de zile problema rămâne nerezolvată. Ce ar însemna nodul rutier, practic vorbind? La ce să se aștepte oamenii? 

Lilian Carp: Acel nod rutier oferă posibilitatea, respectiv se intersectează orașul de la sud spre nord și est spre vest. E un nod foarte important. Spre marele nostru noroc, acest tronson - Calea Basarabiei - încă poate fi folosit și adus în condițiile de mobilitate urbană. Deci poate juca un rol foarte important în mobilitatea urbană. El este foarte larg și încă poate avea loc lărgirea lui. Sunt 3 noduri rutiere pe acest tronson, începând de la Gara Visterniceni până la Podul de la Mihai Viteazul și Universitatea Agrară. E un tronson important care trebuie exploatat. Ceea ce trebuie să facem este ca deplasările pe aceste noduri rutiere să fie etajate, prin pasaje pe mai multe nivele. Asta va oferi posibilitatea ca tot ceea ce intră în Chișinău să intre pe acest tronson. În al doilea rând, pe acest tronson trebuie să meargă transportul public. Transportul public din Chișinău trebuie regândit. Trebuie să ai așadar un tronson mare pe care se intersectează celelalte 5-6 rute pe care lumea poate să meargă exact cum se merge pe rutele de metrou. Adică ai o rută mare și acea rută mare se intersectează cu alte 2-3-4 rute. (...) Acesta trebuie să fie cel mai mare proiect de infrastructură pe care trebuie să-l aibă Chișinăul în următorii 4 ani, de a face acest nod rutier la Combinatul de Tutun. Asta va elibera orașul foarte mult, pentru că toată lumea care vine din afara orașului pe unde intră? Vin dinspre Strășeni-Ungheni, deci avem partea aceea spre Dumbrava, partea de sud vine prin Sîngera și apoi mai departe pe Muncești și ajunge și se încarcă traficul. Iar noi oferim o șansă, o alternativă în care ai un drum foarte lat, cu treceri pe mai multe niveluri, respectiv cu flux continuu, ceea ce va descărca orașul. Desigur că trebuie încurajat să existe parcări la stațiile mari. Oamenii pot veni cu mașinile, le-au lăsat în parcare la intersecția de care au nevoie, s-au urcat la podurile care sunt în Chișinău, iar ei mai departe pleacă în direcția în care au nevoie. Noi trebuie să ajungem să folosim acest tronson. El va fi foarte important pentru Chișinău. Trebuie să regândim tot ce înseamnă transportul public, iar acest tronson va fi foarte important în mobilitatea urbană. 

Nicolae Chicu: Ce alte intersecții importante în Chișinău mai aveți în vizor?

Lilian Carp: Este Strada Industrială, la Ciocana. Această stradă rezolvă câteva mari probleme. Oferă șansa pentru agenții economici din acea regiune să se dezvolte. E o zonă din care vin unele din cele mai multe impozite la bugetul de stat. (...) Plus, acolo este foarte mult teren, ceea ce oferă șansa ca alți agenți economici ce vin în Republica Moldova să poată merge în acea zonă. Noi trebuie să votăm o zonă industrială separată. În al doilea rând, ea oferă posibilitatea de a nu intra în Chișinău, să se ocolească orașul. Se vine pe acel tronson de care v-am spus, pe Strada Varnița, se merge prin apropierea stației de epurare, se intră pe Strada Industrială, iar mai departe pe Milescu Spătaru, Bucovinei și se iese la Stăuceni. Deci sunt mașini care nu vor intra în Chișinău. Un fel de centură. Mai este Strada Mircea cel Bătrân care trebuie dusă până în capăt, dar asta va rezolva parțial anumite probleme, dar oricum va oferi șansa să se meargă până în capăt. (...) Este clar că sunt mult mai multe probleme. Eu vorbesc despre ceea ce trebuie făcut în primul rând în următorii 4 ani. Pe de altă parte, sunt proiecte de infrastructură foarte importante și complexe pe care noi nu avem experiența să le facem. Puțini agenți economici în Moldova au capacitatea să realizeze acele proiecte. 

Nicolae Chicu: Iar atunci e nevoie probabil de experți din afară, iar în al doilea rând de bani, tot din afară. De ce Ceban nu și-a asumat astfel de proiecte? 

Lilian Carp: Ceban a ales să facă proiecte pentru reabilitarea pavajului în Chișinău. Reabilitare, nu construcție, pentru că lumea poate nu ține minte, dar cel mai mare proiect de pavare a Chișinăului a fost pe timpul lui Urechean. Ceea ce face acum Ceban este că el vine și pavează deasupra sau în locurile unde a pus cândva Urechean. Numai că Urechean a pavat în mare parte în colaborare cu agenții economici și rezultatul era foarte colorat. Un agent economic punea roșu, altul alb... Și nu era o singură stilistică. În prezent, e un singur stil și dă percepția de ceva estetic. Asta nu înseamnă că nu trebuia făcut, numai nu trebuia depusă în două rânduri pe anumite intersecții. Inclusiv pentru pavaj trebuie să ai proiecte. În mare parte ele au fost ca și reparații curente. Deci au fost, dar când e vorba de reparații curente, eroarea la balanță este una care lasă multe semne de întrebare privind transparența. În cazul anumitor sectoare eu aș fi ales o soluție mai ieftină pentru trotuare și de durată mai lungă, cum este asfaltarea. Asta ar fi oferit economii pentru a putea interveni în cazul curților de bloc. Dar dacă pui pavaj, este foarte bine să pui pavaj care ține foarte mult timp, de granit. E de 3-4 ori mai scump decât ceea ce s-a pus acum, dar nu va trebui peste 5-6 ani de zile să revii din nou. O să vedeți că deja sunt surpări, asta din cauza faptului că nu a fost o proiectare, ci s-au desfășurat doar reparații curente. Dacă ar fi fost făcut proiect, era clar că pe anumite segmente sunt fântâni, sunt ape subterane și se prăbușește, iar astfel poate că ar fi trebuit să faci alte tipuri de lucrări acolo. 

Nicolae Chicu: Dar asta durează și nu ar fi reușit până în campanie. 

Lilian Carp: Absolut. Dar noi nu trebuie să începem acum a vorbi că totul într-un oraș începe odată cu venirea ta la putere. Orice primar a reușit să facă anumite lucruri mai bune sau mai rele, ori unele deloc, pentru că n-a avut capacitatea. De aceea, eu întotdeauna prezint proiectele care trebuie făcute, dar și care vor fi prioritare atunci când eu voi fi primar, în condițiile în care lumea o să o să-și dea votul pentru mine. Dar noi trebuie să fim sinceri. Fiecare a reușit să rezolve anumite probleme și altele nu. 

Nicolae Chicu: Se pare că pavajul și parcurile amenajate au sărit în ochii lumii, iar ei, nevăzând asta până acum în Chișinău, au considerat că Ceban merită să fie ridicat la rang de rege. Să discutăm despre ambuteiaje. Vedem mare sfădălaie cu Ceban. A ieșit în live-uri ocărând polițiștii de ce ies să dirijeze traficul, tot el în august fiind cel ce chema de la MAI polițiștii să ajute la dirijarea traficului. Apoi, am văzut că se plânge la procuratură că de ce polițiștii deja nu mai vor să vină să dirijeze traficul.

Lilian Carp: Ăsta a fost un banc.

Nicolae Chicu: Asta e realitatea.

Lilian Carp: Eu știu. Însă ar fi fost ar fi frumos să fie un banc în loc de realitate, dar atribuția de bază aparține primăriei în ceea ce privește mobilitatea urbană. 

Nicolae Chicu: Eu am și în legea din 2016. Legea 136: "Responsabilitatea primarului este să asigure securitatea traficului rutier și pietonal prin organizarea circulației transportului". 

Lilian Carp: Așa este. E legea! Fuga aceasta după PR că tu nu ești vinovat de o problemă care există în Chișinău... Nu! Tu porți responsabilitatea, așa cum eu port o responsabilitate în Comisia pe care o conduc în Parlament ca să fie votate anumite legi, cum a fost legea privind activitatea informativă și contrainformativă și a trebuit să fac 47 dezbateri publice ca să ajung la o lege în care toată lumea să cadă de comun de acord, societatea civilă, instituțiile statului, instituțiile europene care ne-au făcut anumite recomandări. Tu trebuie să mergi la compromis și trebuie să rezolvi problema pe domeniul tău. Însă de fiecare dată tu ai crescut prețul la călătoriile de transport public. Ieși și spune de ce! Voi ați crescut prețul la lumină electrică, ok, dar acum a scăzut. Înseamnă că trebuie să scadă prețul călătoriei cu transportul electric. Cineva mi-a transmis în formă de glumă, vorbind cu cineva de la primărie, în care viceprimarii lui îi spun că "A scăzut prețul la energie electrică. Când scădeți prețul la călătorie?". La care el spune "Păi dar cât e gazul?". Dar ce treabă are gazul cu troleibuzul? Deci este absurd! Pare o parodie. La prețul de 6 lei, primăria oricum subvenționează transportul public, căci sunt anumite categorii sociale care au transport public gratuit și atunci tu trebuie să spui "Da, din 6 lei / bilet energia electrică este 2 lei" și așa mai departe. Însă, la noi, transparența tarifelor lasă mult de dorit. 

Nicolae Chicu: Ne-am lămurit cu ambuteiajele. Ceban nu a rezolvat problema în 4 ani, cu toate că am văzut documentând în ultimele zile acest subiect, faptul că planurile lui electorale de acum 4 ani erau că va rezolva problema ambuteiajului. Este și video cum el promite asta. A promis câte o parcare supraetajată în fiecare sector.

Lilian Carp: Și ați găsit-o?

Nicolae Chicu: N-am găsit-o. Vorbind despre parcări, Lilian Carp ce va face dacă va fi primar? 

Lilian Carp: Eu am spus că noi trebuie să avem parcări pe tronsonul Calea Basarabiei, la cele 4-5 poduri, unul trebuind să mai apară. Trebuie să existe parcări în care oamenii au venit, și-au lăsat mașina cu plată, nimic nefiind gratis. Trebuie să descurajăm să ajungă mașinile în centru, motiv pentru care trebuie să ai transport public foarte eficient. Noi trebuie să regândim transportul public în Chișinău, respectiv rutele de transport public. Ele au făcut față acelor probleme care au fost cu 40-50 de ani în urmă. Acum necesitățile sunt altele. Nu înseamnă că rutele de atunci au fost prost construite și gândite. Ele au fost gândite pentru vremea respectivă. Acum noi trebuie să regândim în genere transportul public, iar în apropiere de aceste stații mari trebuie să existe locuri de parcare.

Nicolae Chicu: Unde să fie acele locuri de parcare?

Lilian Carp: Etajate. Iar centrul Chișinăului e cea mai mare problemă. S-a construit o singură parcare, în care este 50 de lei ora, ceea ce este foarte scump. Orice preț pentru servicii trebuie să se raporteze în linii generale la venituri. Sunt oameni care niciodată nu o să lase mașina acasă. 

Nicolae Chicu: O să parcheze ilegal. 

Lilian Carp: O să plătească, dacă va fi nevoie, amenda sau locul de parcare. Acel cetățean e mai degrabă dispus să plătească locul de parcare decât să vină cu transportul public. Deci aceea noi trebuie să gândim pentru centrul Chișinăului un model de parking. El trebuie să fie pe ore, cu plată, iar prețurile să fie raportate la venituri, de pildă 30 de lei toată ziua. Iar aceștia sunt bani la buget care ne permit să rezolvăm alte probleme în municipiul Chișinău. 

Nicolae Chicu: În toate secotarele? 

Lilian Carp: Noi vorbim pentru început despre sectorul centru. Pentru celelalte sectoare vorbim în primul rând despre amenajarea curților de bloc. Astăzi curțile de bloc dacă se reabilitează, eu vă asigur că pot încăpea de două ori mai multe mașini decât încap astăzi. De aceea curțile de bloc reprezintă proiectul numărul unu care cu care trebuie să începem lucrările în Chișinău. 

Nicolae Chicu: Am văzut că promiteți 200 de curți de bloc renovate. M-am uitat chiar ieri pe o analiză. Ceban promitea tot vreo 200 sau mai mult. 

Lilian Carp: Apărarea noastră e alta. Eu nu vreau primăria să facă. Trebuie să înțelegeți că, în general, primăria nu are capacitatea să facă mai mult de 5-6 proiecte mari pe care să le poată monitoriza.

Nicolae Chicu: Din banii bugetului local.

Lilian Carp: Și nu e vorba doar de bani. Poate să aibă și bani, că oricum n-o să aibă capacitatea. Capacitățile de resurse umane sunt foarte limitate. Tu trebuie să atragi parteneri în implementarea acestor proiecte. Ceea ce vrem să facem noi este să fie un fond pentru reabilitarea fondului locativ separat, în care, în linii generale, preturile sunt responsabile, dar pe mai departe asociațiile de locatari își fac proiectul, îl prezintă și participă la concurs pentru atragerea acestor fonduri. Și nemijlocit asociațiile de locatari vor fi cointeresate să-și reabiliteze curtea de bloc. Șefii de asociații să treacă de la băut cafea la reabilitarea curții propriu-zise. Deci au un fond pe care pot să-l acceseze. Și atunci tu crești și capacitatea de implementare a proiectelor mici, pentru că până la urmă 2-3-4 milioane de lei într-o curte este un proiect mic pentru o primărie. Iar ideea asta că primarul trebuie să controleze până și proiectele de 200 de mii de lei pentru reparația unei grădinițe este o aberație. Trebuie să avem încredere și să avem oameni delegați în sectoare. Iar atunci ai pe de-o parte primăria care gestionează acest fond, pe de altă parte ai președinții de asociații care vor fi împinși din urmă de locatari. Credeți-mă că sunt și parteneri externi care spun "Haideți să vedem cum faceți voi participativ, nu primăria, ci să participe locatarii în reabilitarea acestor curți de bloc". De asta noi vrem să atragem partenerii, în primul rând, cei care sunt cei mai interesați. Locatarii sunt cei care sunt cei mai interesați. De asemenea, noi o să avem o monitorizare asupra calității lucrărilor. Astfel tu crești și capacitatea implementării proiectelor și calitatea lor. 

Nicolae Chicu: Revenind la transportul public, am văzut că ați pomenit într-o postare recentă despre necesitatea de a oferi bilete pe oră oamenilor, adică să nu mergi 5 minute, cobori și îți iei alt bilet dacă nu ai abonament. Ajungă să cheltui foarte mulți bani în timp de o oră. Ce ar însemna această alternativă? Să înțeleagă și lumea. 

Lilian Carp: Noi, în primul rând, trebuie să înțelegem că dacă ai 4 membri de familie de pildă - soțul, soția, copilul de clasa a 5-a și cel de clasa a 6-a - atunci toată lumea trebuie să plătească. Pentru a ajunge într-o destinație, el are de plătit câte 6 lei pentru fiecare. Per total, pentru a ajunge la destinația finală plătește 48 de lei. Pentru a ajunge acasă, încă 48 de lei, deci aproape 100 de lei. Tu cu 100 de lei poți cumpăra mâncare sau poți cumpăra 4 litri de benzină. Ai o mașină hibrid? Sunt 3 zile de ajuns la lucru și înapoi, deci acasă. Ajungi mai ieftin decât este transportul public. Plus faptul că la transportul public, trebuie să mergi pe jos și mergi uneori 1 km. Astfel, este confortul că cu mașina ta te urci imediat, este mai ieftin, mai rapid. De aceea lumea merge cu transportul personal, pentru că tu nu creezi alternative. 

Nicolae Chicu: Acum, din pricina ambuteiajelor, că e una, că e alta, doar confortul îl mai ai cu transportul personal.

Lilian Carp: Absolut. Iar când urci în troleibuz e foarte aglomerat. Nu există confort. Astfel, trebuie regândit transportul public în Chișinău, cu artere care se întretaie, iar astfel poți schimba imediat, tu ți-ai cumpărat tichet / timp. Iar atunci tu știi că timp de o oră poți merge cu transportul public, plătind 6 lei, și ai ajuns la destinație. Asta îți scade cheltuielile automat la jumătate. Asta sigur că încurajează oamenii să meargă cu transportul public. Mă refer la o anumită categorie socială, căci nu toată lumea va trece pe transport public. Dar o categorie socială va trece când va vedea că este mai ieftin.